12 definiții pentru sfită

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFITĂ, sfite, s. f. Veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, care se poartă în timpul slujbei peste celelalte haine. – Din sl. svita.

SFITĂ, sfite, s. f. Veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, care se poartă în timpul slujbei peste celelalte haine. – Din sl. svita.

sfi1 sf [At: MOLNAR, D. / V: (înv) sv~ / Pl: ~te / E: slv свита] Veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, purtat peste celelalte haine, în timpul oficierii serviciului divin Si: felon (1).

SFITĂ, sfite, s. f. Veșmînt preoțesc larg și fără mîneci, purtat peste celelalte haine, la slujbă. Mitropolitul în sfită de aur s-apleacă și apropie de buzele ei fripte lingurița cu grijanie. CARAGIALE, P. 117.

sfită f. felon. [Vechiu-rom. svită = slav. SVITA, veșmânt].

sfítă f. pl. e (vsl. svita). Vechĭ. Felon, veșmînt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfi s. f., g.-d. art. sfitei; pl. sfite

sfi s. f., g.-d. art. sfitei; pl. sfite

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sfită (-te), s. f. – Ornament la hainele preoțești. Sl. svita (Tiktin). Sec. XVIII.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

sfită, sfite s. f. Veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, care se poartă în timpul slujbei religioase peste stihar; felon. [Var.: svi s. f.] – Din sl. svita.

Intrare: sfită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfi
  • sfita
plural
  • sfite
  • sfitele
genitiv-dativ singular
  • sfite
  • sfitei
plural
  • sfite
  • sfitelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • svi
  • svita
plural
  • svite
  • svitele
genitiv-dativ singular
  • svite
  • svitei
plural
  • svite
  • svitelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfi, sfitesubstantiv feminin

  • 1. Veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, care se poartă în timpul slujbei peste celelalte haine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mitropolitul în sfită de aur s-apleacă și apropie de buzele ei fripte lingurița cu grijanie. CARAGIALE, P. 117. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.