11 definiții pentru suvenir (pl. -e), suvenir (pl. -uri)   declinări

SUVENÍR, suvenire, s. n. Amintire. ♦ (Concr.) Obiect, dar, semn care reprezintă sau evocă o amintire. [Pl. și: suveniruri.Var.: suvenire s. f.] — Din fr. souvenir.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SUVENÍR, suvenire s. n. Amintire. ♦ (Concr.) Obiect, dar, semn care reprezintă sau evocă o amintire. [Pl. și suveniruri.Var.: suveníre s. f.] – Din fr. souvenir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

suvenír s. n., pl. suveníre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUVENÍR s. v. aducere-aminte, amintire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUVENÍR ~e n. 1) Imagine păstrată în memorie; amintire. 2) Obiect (procurat sau primit în dar) care evocă o amintire. /<fr. souvenir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUVENÍR s.n. Amintire. ♦ (Concr.) Obiect care reprezintă, evocă o amintire. [Var. suvenire s.f. / < fr. souvenir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUVENÍR s. n. amintire. ◊ (concr.) produs industrial sau de artizanat care reprezintă, evocă o amintire. (< fr. souvenir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

suvenír s. n., pl. suveníre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

suvenír (-re), s. n. – Amintire. – Var. suvenire. Mr. Fr. souvenir, în mr., din it. sovvenire.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

suvenir n. 1. amintire: mărețe suvenire din vremi ce au încetat GR. AL.; 2. pop. dar spre aducere aminte.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*suvenír n., pl. urĭ și e (fr. souvenir). Amintire. Obĭect dăruit ca amintire.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink