3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSPENSOR2, -OARE, suspensori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (Anat.; despre ligamente, mușchi) Care susține. 2. S. m. Mușchi lung și subțire care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului. – Din fr. suspenseur.

SUSPENSOR2, -OARE, suspensori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (Anat.; despre ligamente, mușchi) Care susține. 2. S. m. Mușchi lung și subțire care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului. – Din fr. suspenseur.

SUSPENSOR1, suspensoare, s. n. Bandaj, dispozitiv cu ajutorul căruia este susținută o hernie, un organ căzut etc. – Din fr. suspensoir.

SUSPENSOR1, suspensoare, s. n. Bandaj, dispozitiv cu ajutorul căruia este susținută o hernie, un organ căzut etc. – Din fr. suspensoir.

suspensor1, ~oare [At: ENC. VET. 30 / Pl: ~i, ~oare / E: fr suspenseur] 1 a (Atm; d. mușchi, ligamente etc.) Care susține (1). 2 sm (Zlg) Mușchi lung și subțire, care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului. 3 sn (Teh) Bară pendulară, în formă de tijă, cu articulații la ambele capete, utilizată la suspensia (11) locomotivei cu aburi, când resorturile de suspensie sunt situate dedesubtul cutiilor de osie.

suspensor2 sn [At: MAN. SĂNĂT. 261 / 23 / V: (înv) ~iu, ~pinsoriu / Pl: ~oare / E: fr suspensoir] (Med) Bandaj special pentru hernie sau pentru susținerea unui organ căzut.

SUSPENSOR1, suspensori, s. m. Mușchi lung și subțire care reglează mișcarea (înainte și înapoi) a copitei calului.

SUSPENSOR2, suspensoare, s. n. Bandaj special pentru hernie sau pentru susținerea unui organ lăsat.

SUSPENSOR2 suspensori, s. m. Mușchi lung și subțire, care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului. – După fr. suspenseur.

SUSPENSOR1, suspensoare, s. n. Bandaj special pentru hernie sau pentru susținerea unui organ lăsat în jos. – După fr. suspensoir.

SUSPENSOR s.n. Bandaj care susține un organ lăsat, căzut. [Pl. -oare. / cf. fr. suspensoir].

SUSPENSOR adj., s.m. (Mușchi, ligament) care ține suspendat. [Cf. fr. suspenseur].

SUSPENSOR1 s. n. 1. ceea ce servește pentru a suspenda, a ține suspendat. 2. bandaj care susține un organ lăsat, căzut. (< fr. suspensoir)

SUSPENSOR2, -OARE adj., s. m. f. (mușchi, ligament) care ține suspendat. (< fr. suspenseur)

SUSPENSOR3 ~i m. (la cal și la alte copitate) Mușchi care reglează mișcarea copitei. /<fr. suspensoir

SUSPENSOR1 ~oare (~ori, ~oare) (despre mușchi, tendoane etc.) Care susține; susținător. /<fr. suspenseur

SUSPENSOR2 ~oare n. Bandaj pentru imobilizarea unei părți bolnave a corpului sau pentru susținerea unui organ (ieșit din cavitatea sa sau/și lăsat în jos). /<fr. suspensoir

*suspensór n., pl. oáre (mlat. suspensorium, fr. -oir). Med. Bandaj făcut ca să susție un organ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

suspensor1 adj. m., pl. suspensori; f. sg. și pl. suspensoare

suspensor3 (mușchi) s. m., pl. suspensori

suspensor2 (bandaj) s. n., pl. suspensoare

suspensor1 adj. m., pl. suspensori; f. sg. și pl. suspensoare

suspensor3 (bandaj) s. n., pl. suspensoare

suspensor2 (mușchi) s. m., pl. suspensori

suspensor adj. m., (mușchi) s. m., pl. suspensori; f. sg. și pl. suspensoare

suspensor (bandaj) s. n., pl. suspensoare

Intrare: suspensor (adj.)
suspensor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suspensor
  • suspensorul
  • suspensoru‑
  • suspensoare
  • suspensoarea
plural
  • suspensori
  • suspensorii
  • suspensoare
  • suspensoarele
genitiv-dativ singular
  • suspensor
  • suspensorului
  • suspensoare
  • suspensoarei
plural
  • suspensori
  • suspensorilor
  • suspensoare
  • suspensoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: suspensor (bandaj)
suspensor3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suspensor
  • suspensorul
  • suspensoru‑
plural
  • suspensoare
  • suspensoarele
genitiv-dativ singular
  • suspensor
  • suspensorului
plural
  • suspensoare
  • suspensoarelor
vocativ singular
plural
suspensoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suspinsoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: suspensor (mușchi)
suspensor2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suspensor
  • suspensorul
  • suspensoru‑
plural
  • suspensori
  • suspensorii
genitiv-dativ singular
  • suspensor
  • suspensorului
plural
  • suspensori
  • suspensorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suspensor, suspensoareadjectiv

etimologie:

suspensor, suspensoaresubstantiv neutru

  • 1. Ceea ce servește pentru a suspenda, a ține suspendat. MDN '00
    • 1.1. Bandaj, dispozitiv cu ajutorul căruia este susținută o hernie, un organ căzut etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

suspensor, suspensorisubstantiv masculin

  • 1. Mușchi lung și subțire care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.