4 definiții pentru susceptanță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

susceptanță sf [At: DN3 / Pl: ~țe / E: fr susceptance] Raportul dintre reactanță și pătratul impedanței unui circuit electric de curent alternativ.

SUSCEPTANȚĂ s.f. (Electr.) Raportul dintre reactanța și pătratul impedanței unui circuit electric de curent alternativ. [< fr. susceptance].

SUSCEPTANȚĂ s. f. raportul dintre reactanța și pătratul impedanței unui circuit electric de curent alternativ. (< fr., engl. susceptance)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

susceptanță s. f., pl. susceptanțe

Intrare: susceptanță
susceptanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • susceptanță
  • susceptanța
plural
  • susceptanțe
  • susceptanțele
genitiv-dativ singular
  • susceptanțe
  • susceptanței
plural
  • susceptanțe
  • susceptanțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

susceptanță, susceptanțesubstantiv feminin

  • 1. electrotehnică Raportul dintre reactanța și pătratul impedanței unui circuit electric de curent alternativ. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.