2 definiții pentru susafon
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUSAFON s. n. instrument de suflat din familia tubei, de tipul heliconului, cu un pavilion mobil foarte lung, care permite ca emisia sonoră să poată fi direcționată după dorință. (< germ. Sousaphon)
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
susafon (engl., germ. Sousaphon), un helicon (2) cu pavilionul* prelungit peste capul executantului) pentru a da o mai mare penetranță sunetului său când fanfara (6) este în marș. V. fligorn (2).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: susafon
susafon substantiv neutru
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
susafon, susafoanesubstantiv neutru
- 1. Instrument de suflat din familia tubei, de tipul heliconului, cu un pavilion mobil foarte lung, care permite ca emisia sonoră să poată fi direcționată după dorință. MDN '00
etimologie:
- Sousaphon MDN '00