SUS-NUMÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care a fost numit, amintit mai sus. Persoanele ~te. /sus + numit
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUS-NUMÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) menționat(ă) mai înainte. [< sus + numit, după fr. susnommé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUS-NUMÍT, -Ă adj., s. m. f. (persoană) menționat(ă) mai înainte. (după fr. susnommé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUS-NUMÍT adj. sus-amintit, sus-citat, sus-menționat, sus-pomenit, (înv.) prezis.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sus-numít adj. m., pl. sus-numíți; f. sg. sus-numítă, pl. sus-numíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink