SURPLOMBÁ vb. I. intr. (despre o stâncă, o construcție) a fi în surplombă, a avea un ieșind. II. tr. a sta înclinat, a se apleca; (p. ext.) a domina. (< fr. surplomber)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

surplombá vb. plomba
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink