2 definiții pentru surplombant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
surplombant, ~ă a [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 192, nr. 8328/33 / Pl: ~nți, ~e / E: fr surplombant] (D. construcții) Care are o parte ieșită în afară.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
surplombant adj. m., pl. surplombanți; f. sg. surplombantă, pl. surplombante
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: surplombant
surplombant adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)