SURPLÓMBĂ, surplombe, s. f. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară, în raport cu baza. – Din fr. surplomb.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

SURPLÓMBĂ s.f. (Geol.) Obstacol de forma unei streșini stâncoase, situat în partea superioară a rupturilor de pantă sau pe desfășurarea unui perete. ♦ Parte ieșită în afară a unei construcții (în raport cu baza ei). [< fr. surplomb].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SURPLÓMBĂ s. f. porțiune dintr-un traseu alpin sau a unei construcții care depășește planul vertical, ieșind în afară. (< fr. surplomb)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

surplómbă s. f. plombă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SURPLOMBÁ vb. I. intr. (despre o stâncă, o construcție) a fi în surplombă, a avea un ieșind. II. tr. a sta înclinat, a se apleca; (p. ext.) a domina. (< fr. surplomber)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

surplombá vb. plomba
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink