16 definiții pentru surmenaj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SURMENAJ, surmenajuri, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, caracterizată prin somnolență, dureri de cap, nervozitate, scădere a posibilității de concentrare etc., în urma unui efort fizic sau psihic excesiv și prelungit; surmenare. – Din fr. surmenage.

SURMENAJ, surmenajuri, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, caracterizată prin somnolență, dureri de cap, nervozitate, scădere a posibilității de concentrare etc., în urma unui efort fizic sau psihic excesiv și prelungit; surmenare. – Din fr. surmenage.

surmenaj sn [At: BARCIANU / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr surmenage] Stare de oboseală extremă a omului (sau a unui organ al corpului său), ca urmare a unui efort fizic sau intelectual excesiv și prelungit Si: epuizare (6), extenuare (3), istoveală, istovire, secătuiere, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenare (2), vlăguire, (îrg) slăbire, (înv) marasm.

SURMENAJ, surmenaje, s. n. Stare de oboseală extremă a omului (sau a unui organ al său), ca urmare a unui efort excesiv și prelungit; surmenare. Trebuie să evităm cu atenție orice ar putea să ducă la surmenajul și slăbirea inimii. ANATOMIA 65.

SURMENAJ, surmenaje, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, în urma unui efort excesiv și prelungit. – Fr. surmenage.

SURMENAJ s.n. Stare de oboseală extremă, de istovire, cauzată de obicei de un efort prelungit. [< fr. surmenage].

SURMENAJ s. n. stare de oboseală extremă, fizică sau intelectuală, cauzată de un efort excesiv sau prelungit. (< fr. surmenage)

SURMENAJ ~uri n. Stare de oboseală excesivă, rezultată dintr-un mare efort fizic sau intelectual. /<fr. surmenage

surmenaj n. exagerarea muncii fizice sau intelectuale. (= fr. surménage).

*surmenáj n., pl. e și urĭ (fr. surmenage). Sleirea (istovirea) puteriĭ intelectuale saŭ fizice.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!surmenaj s. n., pl. surmenaje

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SURMENAJ s. epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfîrșeală, slăbiciune, sleire, surmenare, vlăguire, (înv. și reg.) slăbie, (înv. livr.) marasm. (O stare de total ~.)

Intrare: surmenaj
surmenaj1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surmenaj
  • surmenajul
  • surmenaju‑
plural
  • surmenajuri
  • surmenajurile
genitiv-dativ singular
  • surmenaj
  • surmenajului
plural
  • surmenajuri
  • surmenajurilor
vocativ singular
plural
surmenaj2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surmenaj
  • surmenajul
  • surmenaju‑
plural
  • surmenaje
  • surmenajele
genitiv-dativ singular
  • surmenaj
  • surmenajului
plural
  • surmenaje
  • surmenajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surmenaj, surmenajurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.