2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SURET, sureturi, s. n. (În Evul Mediu, în Țările Române) Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). – Din tc. suret.

suret1 sn [At: AXINTE URICARIUL, LET. II, 169 / 8 / V: (rar) ~rut / Pl: ~uri, ~e, (rar) ~curi / E: tc suret] (Înv) Copie sau traducere a unui act sau a unei scrisori.

SURET, sureturi, s. n. (În evul mediu, în țările românești) Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). – Din tc. suret.

SURET, sureturi, s. n. (Învechit) Copie (a unui act, a unei scrisori). Trimisese Nicolai-vodă la Poartă suretul acei cărți ce-i trimisese hanul și pașa. La TDRG.

surét n., pl e (turc. ar. suret). Vechĭ. Copie. V. izvod.

suretiu sn [At: KLEIN, D. 434 / V: suret, sureț, siret, siretiu / Pl: ~uri / E: mg szüret] (Reg) Recoltare a viei.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

suret (înv.) s. n., pl. sureturi

suret (înv.) s. n., pl. sureturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

suretiu s. v. ADUNARE. ADUNAT. CULEGERE. CULES. RECOLTARE. RECOLTAT. RECOLTĂ. STRÎNGERE. STRÎNS.[1]

  1. Posibilă variantă pentru cuv. soretiu. Vezi Sinonime2002 — LauraGellner

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

suret (-te), s. n. – Copie, traducere. – Mr. surete. Tc. (arab.) suret (Șeineanu, III, 112), cf. sb. suret „figură”, bg. surat „imagine”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

suret2 s.n. (reg.) culesul strugurilor.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MOGOȘEȘTI-SIRET, com. în jud. Iași, pe râul Siret; 3.972 loc. (2000). Stație de c. f. (Muncelu de Sus) și haltă de c. f. Satul M.-S. apare menționat documentar în 1454.

Intrare: suret
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suret
  • suretul
  • suretu‑
plural
  • sureturi
  • sureturile
genitiv-dativ singular
  • suret
  • suretului
plural
  • sureturi
  • sureturilor
vocativ singular
plural
surut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: suretiu
suretiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
siret
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
siuretiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sureț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suret, sureturisubstantiv neutru

  • 1. în Evul Mediu Țările Române Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Trimisese Nicolai-vodă la Poartă suretul acei cărți ce-i trimisese hanul și pașa. La TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.