2 intrări
18 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SURET, sureturi, s. n. (În Evul Mediu, în Țările Române) Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). – Din tc. suret.
suret2 sn vz suretiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
suret1 sn [At: AXINTE URICARIUL, LET. II, 169 / 8 / V: (rar) ~rut / Pl: ~uri, ~e, (rar) ~curi / E: tc suret] (Înv) Copie sau traducere a unui act sau a unei scrisori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SURET, sureturi, s. n. (În evul mediu, în țările românești) Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). – Din tc. suret.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
SURET, sureturi, s. n. (Învechit) Copie (a unui act, a unei scrisori). Trimisese Nicolai-vodă la Poartă suretul acei cărți ce-i trimisese hanul și pașa. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
surét n., pl e (turc. ar. suret). Vechĭ. Copie. V. izvod.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
siret sn vz suretiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
siuretiu sn vz suretiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
suretiu sn [At: KLEIN, D. 434 / V: suret, sureț, siret, siretiu / Pl: ~uri / E: mg szüret] (Reg) Recoltare a viei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sureț sn vz suretiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
surut sn vz suret1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
suret (înv.) s. n., pl. sureturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
suret (înv.) s. n., pl. sureturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
suret s. n., pl. sureturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
suretiu s. v. ADUNARE. ADUNAT. CULEGERE. CULES. RECOLTARE. RECOLTAT. RECOLTĂ. STRÎNGERE. STRÎNS.[1]
- Posibilă variantă pentru cuv. soretiu. Vezi Sinonime2002 — LauraGellner
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
suret (-te), s. n. – Copie, traducere. – Mr. surete. Tc. (arab.) suret (Șeineanu, III, 112), cf. sb. suret „figură”, bg. surat „imagine”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
suret2 s.n. (reg.) culesul strugurilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MOGOȘEȘTI-SIRET, com. în jud. Iași, pe râul Siret; 3.972 loc. (2000). Stație de c. f. (Muncelu de Sus) și haltă de c. f. Satul M.-S. apare menționat documentar în 1454.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
suret, sureturisubstantiv neutru
- 1. Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). DEX '09 DLRLC
- Trimisese Nicolai-vodă la Poartă suretul acei cărți ce-i trimisese hanul și pașa. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- suret DEX '98 DEX '09