4 definiții pentru surecciu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
surecciu sm [At: (a. 1800) ȘIO II2, 112 / V: (îvr) sureciu / E: tc sürekci] (Iuz; șîs negustor ~) Negustor de vite cornute Vz cirezar (1).
sureccíŭ m. (turc. sürekçi, sürükçi, d. sürük, turmă, sürmek, a mîna. V. surugiŭ). Vechĭ. Negustor de vite pentru Stambul.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sureciu sm vz surecciu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
surecciu, sureccii, s.m. (înv.) negustor de vite cornute.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: surecciu
surecciu substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
sureciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)