subțirime sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (înv) supț~ / Pl: ~mi / E: subțire + -ime] 1 Calitatea de a fi subțire (1) Si: (rar) subțiime (1), (înv) subțirenie (1), subțietate (1), (îvr) subtilitate (1). 2 (Ccr) Lucru sau parte a unui lucru subțire (1). 3 Calitatea de a fi subțire (7) Si: suplețe (1), (rar) subțiime (2), (înv) subțirenie (4), subțietate (3). 4 (Ccr) Ființă subțire (7) Si: (înv) subțirenie (2). 5 Calitatea de a fi subțire (10). 6 (Ccr) Parte a corpului subțire (10). 7-8 Calitatea de a fi subțire (15,21). 9 Calitatea de a fi fin, neted, lipsit de asperități Si: delicatețe (6), finețe (1). 10 Calitatea de a fi subțire (23) Si: (înv) subțietate (2). 11 Calitatea de a fi subțire (27). 12 Calitatea de a fi subțire (42). 13 Calitatea de a fi subțire (49) Si: finețe (10), distincție (10), rafinament, (înv) subțirenie (5), subțiritate (5), subțietate (5).

SUBȚIRIME s. f. Însușirea de a fi subțire (I). Mijlocul fetei era de-o subțirime nemaipomenită. La TDRG.

subțirime f. însușirea lucrurilor subțiri.

supțirime sf vz subțirime

supțiríme f. (d. suptire). Calitatea lucrurilor supțirĭ: supțirimea picioarelor căprioarei. – Și supțirenie, fineță. Și sîpț-.

subțirime s. f., g.-d. art. subțirimii

subțirime s. f., g.-d. art. subțirimii

subțirime s. f., g.-d. art. subțirimii; pl. subțirimi

SUBȚIRIME s. (înv.) subțietate, subțirenie. (~ unui fir textil.)

SUBȚIRIME s. (înv.j subțietate, subțirenie. (~ unui fir textil.)