2 definiții pentru supusăciune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
supusăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ni / E: supus + -ăciune] 1 Așezare dedesubt. 2 Ascundere (1). 3 Supunere (3). 4 Presupunere.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
supusăciune, supusăciuni, s.f. (înv.) 1. așezare dedesubt; ascundere. 2. luare în stăpânire a unor teritorii, așezări, populații prin forță; cucerire, înrobire, ocupare, subjugare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: supusăciune
supusăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |