opțiuni
  • info

11 definiții pentru supraviețuitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRAVIEȚUITOR, -OARE, supraviețuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia. [Pr.: -țu-i-] – Supraviețui + suf. -tor (după fr. survivant).

SUPRAVIEȚUITOR, -OARE, supraviețuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia. [Pr.: -țu-i-] – Supraviețui + suf. -tor (după fr. survivant).

supraviețuitor, ~oare smf, a [At: CONTA, O. F. 285 / Pl: ~i, ~oare / E: supraviețui + – tor] 1-2 (Persoană) care supraviețuiește morții cuiva. 3-4 (Persoană) care continuă să trăiască după o întâmplare, un eveniment (nefericit) etc. 5-6 (Pex) (Persoană) care continuă să fie în viață.

SUPRAVIEȚUITOR, -OARE, supraviețuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care supraviețuiește alteia sau unei catastrofe, unui cataclism etc. Oamenii pe care-i întîlnim în Stalingrad sînt, în bună parte, supraviețuitorii. STANCU, U.R.S.S. 190. Ei doi erau ultimii supraviețuitori. C. PETRESCU, C. V. 269. ◊ (Adjectival) Poporul a păstrat numai în parte credințele primitive asupra vieții de-apoi și asupra întrebuințării ce trebuie s-o dea mortul făcliei, colacului, banului, dincolo de mormînt. Am zis în parte, pentru că și la popor acestea sînt întrucîtva semne simbolice ale unor credințe mai primitive, e forma supraviețuitoare a unui fond preschimbat. GHEREA, ST. CR. III 335.

SUPRAVIEȚUITOR, -OARE s.m. și f. Cel care supraviețuiește altuia. [Pron. -vie-țu-i-. / < supraviețui + -tor, după fr. survivant].

SUPRAVIEȚUITOR, -OARE s. m. f. cel care supraviețuiește altuia. (< supraviețui + -tor)

SUPRAVIEȚUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care supraviețuiește. /a supraviețui + suf. ~tor

supraviețuitor a. care supraviețuiește.

*supravĭețuitór, -oáre adj. și s. Care a supravĭețuit: supravĭețuitoriĭ catastrofeĭ transatlanticului „Titanic” (1912).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

supraviețuitor (desp. su-pra-vie-țu-i-) s. m., pl. supraviețuitori

supraviețuitor (su-pra-vie-țu-i-) s. m., pl. supraviețuitori

supraviețuitor s. m. (sil. -pra-vie-țu-i-), pl. supraviețuitori

Intrare: supraviețuitor
  • silabație: su-pra-vie-țu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraviețuitor
  • supraviețuitorul
  • supraviețuitoru‑
plural
  • supraviețuitori
  • supraviețuitorii
genitiv-dativ singular
  • supraviețuitor
  • supraviețuitorului
plural
  • supraviețuitori
  • supraviețuitorilor
vocativ singular
  • supraviețuitorule
plural
  • supraviețuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supraviețuitor, supraviețuitorisubstantiv masculin
supraviețuitoare, supraviețuitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Oamenii pe care-i întîlnim în Stalingrad sînt, în bună parte, supraviețuitorii. STANCU, U.R.S.S. 190. DLRLC
    • format_quote Ei doi erau ultimii supraviețuitori. C. PETRESCU, C. V. 269. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Poporul a păstrat numai în parte credințele primitive asupra vieții de-apoi și asupra întrebuințării ce trebuie s-o dea mortul făcliei, colacului, banului, dincolo de mormînt. Am zis în parte, pentru că și la popor acestea sînt întrucîtva semne simbolice ale unor credințe mai primitive, e forma supraviețuitoare a unui fond preschimbat. GHEREA, ST. CR. III 335. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.