2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
suprasaturare sf [At: MDT / Pl: ~rări / E: suprasatura] 1 (Chm) Aducere a unei soluții în stare de suprasaturație (1). 2 Suprasaturație (2).
SUPRASATURARE s.f. Acțiunea de a suprasatura și rezultatul ei; suprasaturație. [< suprasatura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
suprasatura [At: CADE / Pzi: ~rez / E: supra1- + satura cf fr sursaturer] 1 vt (Chm; c.i. soluții) A produce fenomenul de suprasaturație. 2-3 vtr (Fig) A face să ajungă sau a ajunge la saturație Si: a (se) sătura peste măsură, a (se) îmbuiba.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPRASATURA vb. I. tr. 1. A obține o soluție mai concentrată decît soluția concentrată. 2. (Fam.) A sătura peste măsură, a îmbuiba. [< supra- + satura, după fr. sursaturer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUPRASATURA vb. tr. 1. a obține o soluție suprasaturată. 2. (fam.) a sătura peste măsură, a îmbuiba. (după fr. sursaturer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SUPRASATURA ~ez tranz. (soluții) A satura peste măsură. /supra- + a satura
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUPRASATURARE s. suprasaturație. (Stare de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUPRASATURARE s. suprasaturație. (Stare de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
suprasaturare, suprasaturărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a suprasatura și rezultatul ei. DNsinonime: suprasaturație
etimologie:
- suprasatura DN
suprasatura, suprasaturezverb
- 1. A obține o soluție mai concentrată decât soluția concentrată. DN
- 2. A sătura peste măsură. DNsinonime: îmbuiba
etimologie:
- supra- + satura DN