SUPRAORDONAT, -Ă, supraordonați, -te, adj. Care ocupă un loc superior într-o clasificare sau într-o ierarhie. ◊ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decât un întreg. Propoziție supraordonată = propoziție regentă. Noțiune supraordonată = noțiune care cuprinde în sfera ei alte noțiuni cu sferă mai mică. [Pr.: -pra-or-. – Var.: (înv.) supraordinat, -ă adj.] – Supra¹- + ordonat (după subordonat).

supraordonat, ~ă a [At: HAȘDEU, I. C. I, X / V: (înv) ~din~ / Pl: ~ați, ~e / E: supra¹- + ordonat] 1 a Care ocupă un loc superior într-o ierarhie sau într-o calificare. 2-3 a, sf (Șîs propoziție ~ă) Propoziție principală sau secundară care este determinată de o propoziție secundară Vz regentă. 4 a (Îs) Fracție ~ă Fracție ordinară mai mare decât întregul, numărătorul fiind mai mare decât numitorul. 5 (Log; îs) Noțiune ~dinată Noțiune care cuprinde în sfera ei alte noțiuni cu sferă mai mică.

SUPRAORDONAT, -Ă, supraordonați, -te, adj. Care ocupă un loc superior într-o clasificare sau într-o ierarhie. ◊ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decât un întreg. Propoziție supraordonată = propoziție regentă. [Pr.: -pra-or-] – Supra¹- + ordonat (după subordonat).

SUPRAORDONAT, -Ă, supraordonați, -te, adj. (În opoziție cu subordonat) Care ocupă un loc superior într-o clasificare sau într-o ierarhie. ◊ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decît un întreg (în care numărătorul este mai mare decît numitorul). Propoziție supraordonată (și substantivat, f.) = propoziție regentă, v. regent. Propozițiile subordonate, în majoritatea cazurilor, se despart prin virgulă de supraordonatele lor. IORDAN, L. R. 764.

SUPRAORDONAT, -Ă adj. Care are un loc superior (într-o clasificație, într-o ierarhie). ♦ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decît întregul; propoziție supraordonată = propoziție regentă; noțiune supraordonată = noțiune care cuprinde alte noțiuni cu sferă mai mică. [Pron. -pra-or-. / < supra- + ordonat, după subordonat].

SUPRAORDONAT, -Ă adj. care are un loc superior (într-o clasificare, într-o ierarhie). ♦ fracție ~ă = fracție ordinară mai mare decât întregul; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție regentă; noțiune ~ă = noțiune care cuprinde alte noțiuni cu sferă mai mică. (< supra¹- + ordonat)

SUPRAORDONAT ~tă (~ți, ~te) Care ocupă un loc ierarhic superior într-o clasificare. ◊ Noțiune ~tă noțiune generală care cuprinde în sfera sa alte noțiuni cu o sferă mai redusă. Fracție ~tă fracție ordinară cu numărătorul mai mare decât numitorul. Propoziție ~tă propoziție regentă. /supra- + ordonat

SUPRAORDINAT, -Ă adj. v. supraordonat.

supraordinat, ~ă a vz supraordonat

supraordona vtr [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1971, nr. 122, 29/1 / Pzi: ~nez / E: supra¹- + ordona] A (se) așeza pe un loc superior, ca ierarhie sau calificare.

SUPRAORDINAT, -Ă, supraordinați, -te, adj. (Log.; despre noțiuni) În sfera căreia sunt cuprinse alte noțiuni cu sfera mai mică. [Pr.: -pra-or-] – Supra¹- + ordinat (rar).

supraordonat (desp. su-pra-) adj. m., pl. supraordonați; f. supraordonată, pl. supraordonate

!supraordonat (su-pra-) adj. m., pl. supraordonați; f. supraordonată, pl. supraordonate

supraordonat (log. și supraordinat) adj. m. (sil. -pra-), pl. supraordonați; f. sg. supraordonată, pl. supraordonate

a se supraordona vb., ind. prez. 1 sg. supraordonez, 3 sg. supraordonează; conj. prez. 3 sg. și pl. supraordoneze

SUPRAORDONAT, -Ă s. m. și s. f. (< adj. supraordonat, -ă): v. regent și regentă.

SUPRAORDONAT, -Ă adj. (< supra + ordonat, după subordonat): în sintagma propoziție supraordonată (v.).