8 definiții pentru supralicitator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPRALICITATOR, -OARE, supralicitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care supralicitează. – Supralicita + suf. -tor.
SUPRALICITATOR, -OARE, supralicitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care supralicitează. – Supralicita + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
supralicitator, ~oare smf, a [At: DL / Pl: ~i, ~oare / E: supralicita + -tor] 1-4 (Persoană) care supralicitează (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPRALICITATOR, -OARE, supralicitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care supralicitează.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUPRALICITATOR, -OARE s.m. și f. Cel care supralicitează. [< supralicita + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUPRALICITATOR, -OARE s. m. f. cel care supralicitează. (< supralicita + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
supralicitator (desp. su-pra-) s. m., pl. supralicitatori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
supralicitator (su-pra-) s. m., pl. supralicitatori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
supralicitator s. m. (sil. -pra-), pl. supralicitatori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: su-pra-
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
supralicitator, supralicitatorisubstantiv masculin supralicitatoare, supralicitatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care supralicitează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Supralicita + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN