SUPRAGLÓTIC, -Ă, supraglótici, -e, adj. v. supraglotal. (din pref. supra- + glotic) [folosit în corpul DEX]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAGLÓTIC adj. v. FORMANT. (Fon.) Zonă de maximă relevanță a unui spectru acustic. ♦ (Fon.) Zonă de armonice amplificate prin rezonanța cavităților supraglotice, definitorii pentru formarea timbrului vocalic. [DEX '98]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink