SUPRAEXCITÁȚIE s. f. (Fiziol.) Creștere a procesului de excitație dintr-un țesut sau dintr-un organ care depășește ritmul funcțional normal, datorită acțiunii unui stimul puternic sau a reactivității mărite a țesutului sau organului respectiv; superexcitare. [Pr.: -pra-ex-] – Supra- + excitație (după fr. surexcitation).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRAEXCITÁȚIE s.f. Supraexcitare. [Gen. -iei. / cf. fr. surexcitation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRAEXCITÁȚIE s. f. supraexcitare. (după fr. surexcitation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRAEXCITÁȚIE s. v. surescitare, surescitație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

supraexcitáție s. f. (sil. -pra-, -ți-e), art. supraexcitáția (sil. -ți-a), g.-d. supraexcitáții, art. supraexcitáției
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink