SUPRACURÉNT, supracurenți, s. m. Curent electric de intensitate mai mare decât cea normal prevăzută pentru un anumit circuit, a cărui apariție este dăunătoare pentru siguranța în funcționare a circuitului respectiv. – Supra- + curent.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRACURÉNT ~ți m. Curent a cărui intensitate depășește norma prevăzută pentru circuitul electric dat. /supra- + curent
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRACURÉNT s.m. Curent a cărui intensitate depășește intensitatea nominală a curentului circuitului prin care trece. [< supra- + curent].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRACURÉNT s. m. curent a cărui intensitate depășește intensitatea nominală a curentului circuitului prin care trece. (< supra¹- + curent)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRACURÉNT s. (FIZ.) (rar) supraintensitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

supracurént s. m. (sil. -pra-), pl. supracurénți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink