O definiție pentru suplinitoriat
Explicative DEX
suplinitoriat s. n. (înv.) Statutul profesorului suplinitor ◊ „Suplinitoriatul este, pe alocuri, o problemă încă nerezolvată.” Cont. 17 III 72 p. 2 (din suplinitor)
Intrare: suplinitoriat
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
suplinitoriatsubstantiv neutru
- 1. Statutul profesorului suplinitor. DCR2
- Suplinitoriatul este, pe alocuri, o problemă încă nerezolvată. Cont. 17 III 72 p. 2. DCR2
-
etimologie:
- suplinitor DCR2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.