12 definiții pentru suplicant
- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
SUPLICANT, -Ă, suplicanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Persoană care suplică; persoană care adresează o suplică. – Din germ. Supplikant.
SUPLICANT, -Ă, suplicanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Persoană care suplică; persoană care adresează o suplică. – Din germ. Supplikant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
suplicant, ~ă smf, a [At: CONTRIBUȚII, III, 124 / V: (înv) ~iant / S: suppliant (reg) ~canș / Pl: ~nți, ~e / E: lat supplicans, ~ntis, fr suppliant, ger Supplikant] (Îrg) Persoană care adresa o suplică Si: (îvr) suplicător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPLICANT, -Ă, suplicanți, -te, s. m. și f. (Învechit) Persoană care se roagă cu stăruință, care adresează o suplică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
suplicant m. cel ce suplică.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*suplicánt, -ă s. (lat. súpplicans, -ántis; it. supplicante). Rar. Cel ce adresează o suplică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
supliant, ~ă smf vz suplicant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
suplicanș, ~ă smf vz suplicant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
suplicant (înv.) (desp. su-pli-) s. m., pl. suplicanți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
suplicant (înv.) (su-pli-) s. m., pl. suplicanți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
suplicant s. m. (sil. -pli-), pl. suplicanți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
SUPLICANT s. v. reclamant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
suplicant s. v. RECLAMANT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: su-pli-cant
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
suplicant, suplicanțisubstantiv masculin suplicantă, suplicantesubstantiv feminin
- 1. Persoană care suplică; persoană care adresează o suplică. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: reclamant
etimologie:
- Supplikant DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.