SUPLICÁNT, -Ă, suplicanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Persoană care suplică; persoană care adresează o suplică. – Din germ. Supplikant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPLICÁNT s. v. reclamant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

suplicánt s. m. (sil. -pli-), pl. suplicánți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink