5 definiții pentru supletivism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPLETIVISM s. n. (Gram.) Calitatea de a fi supletiv (1). – Din fr. supplétivisme.
SUPLETIVISM s. n. (Gram.) Calitatea de a fi supletiv (1). – Din fr. supplétivisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
supletivism sn [At: SCL 1957, 139 / E: supletiv + -ism] (Frm; rar) Calitatea sau starea de a fi supletiv (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPLETIVISM s. n. calitatea de a fi supletiv (1). (< fr. suplétivisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
supletivism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SUPLETIVISM s. n. (cf. fr. supplétivisme): calitate specifică anumitor forme gramaticale de a completa paradigmele incomplete sau defective ale unor cuvinte flexibile; variație totală a radicalului acestora (v. și formă supletivă).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
supletivismsubstantiv neutru
etimologie:
- supplétivisme DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.