SUPERSTAR, superstaruri, s. n. Vedetă (de cinema) de primă mărime. – Din engl. superstar.

superstar sn [At: CONTEMP., 1969, nr. 11 28, 5/4 / Pl: ~uri / E: eg superstar] Vedetă la modă distribuită în roluri principale în spectacole de mare succes.

SUPERSTAR, superstaruri, s. n. Vedetă de cinema de primă mărime. – Din engl. superstar.

SUPERSTAR s.m. (Cinem.) Vedetă, star cu mare renume; supervedetă. [Cf. engl. superstar].

SUPERSTAR s. n. vedetă, star cu mare renume (în cinema, în sport); supervedetă, megastar. (< engl., fr. superstar)

superstar s. n. (anglicism; spect.) Vedetă (de cinema, în sport) de maximă mărime ◊ „Nadia Comăneci a devenit primul super-star al celei de-a 21-a ediții a Jocurilor Olimpice.” Sc. 22 VII 76 p. 5. ◊ „Superstarul cel mai excentric al acestui «nou val».” R.l. 27 VII 82 p. 6. ◊ „Destăinuiri cu un super-star mondial: Gheorghe Zamfir” R.l. 5 III 93 p. 2; v. și Sc. 28 VIII 77 p. 6, R.l. 27 VI 84 p. 6 (din engl. superstar; cf. fr., it. superstar; DMN 1967, DPN 1975; FC II 235236; DEX-S)

supervedetă sf vz superstar

superstar s. n., pl. superstaruri

*superstar s. n., pl. superstaruri

superstar s. n., pl. superstaruri