2 definiții pentru superconductor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPERCONDUCTOR s. n. conductor electric de mare capacitate. (< engl. superconductor)
superconductor s. n. (electr.) Conductor electric de mare capacitate ◊ „Detaliu dintr-un superconductor pentru energetica de mâine, mărit de câteva sute de ori. Cele peste 3000 de fire, realizate dintr-un aliaj de niobiu-titan, se află în interiorul unui cablu cu grosimea de un mm.” R.l. 31 XII 76 p. 6 (din engl. superconductor; DTN 1975; CD)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: superconductor
superconductor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
superconductor, superconductoaresubstantiv neutru
- 1. Conductor electric de mare capacitate. MDN '00
etimologie:
- superconductor MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.