6 definiții pentru sunduc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUNDUC, sunduce, s. n. (Reg.) Ladă, cufăr; casetă. – Din tc. sandik.

SUNDUC, sunduce, s. n. (Reg.) Ladă, cufăr; casetă. – Din tc. sandik.

SUNDUC, sunduce, s. n. (Mold.) Ladă, cufăr; casetă, sipet. Plăteau haraciu oierii: miei și brînză. Cei care strînseseră aur trebuiau să-și deschidă sunducele. SADOVEANU, P. M. 115. La moartea lui Kira-împărat s-au scos două epistole dintr-un sunduc, în care epistole s-au cetit bune vorbe. id. D. P. 182.

SUNDUC ~ce n. pop. Ladă mare cu capac (și cu încuietoare) în care se păstrează diferite obiecte (îmbrăcăminte, rufe etc.); cufăr. /<turc. sandik

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sunduc (reg.) s. n., pl. sunduce

Intrare: sunduc
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sunduc
  • sunducul
  • sunducu‑
plural
  • sunduce
  • sunducele
genitiv-dativ singular
  • sunduc
  • sunducului
plural
  • sunduce
  • sunducelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sunduc, sunducesubstantiv neutru

  • 1. regional Casetă, cufăr, ladă, sipet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plăteau haraciu oierii: miei și brînză. Cei care strînseseră aur trebuiau să-și deschidă sunducele. SADOVEANU, P. M. 115. DLRLC
    • format_quote La moartea lui Kira-împărat s-au scos două epistole dintr-un sunduc, în care epistole s-au cetit bune vorbe. SADOVEANU, D. P. 182. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.