13 definiții pentru sumisiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUMISIUNE s. f. (Livr.) Supunere; ascultare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. soumission.

sumisiune sf [At: PROT-POP, N. D. / Pl: ~ni / E: lat summissio, fr soumission] (Liv) 1 Supunere (3). 2 (Îs) Act de ~ Declarație prin care o persoană eliberată (provizoriu) din închisoare se obligă a se prezenta periodic sau la cerere în fața autorităților, pentru verificări. 3 (Îvr) Ofertă.

SUMISIUNE, sumisiuni, s. f. (Livr.) Supunere; ascultare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. soumission.

SUMISIUNE s. f. (Franțuzism învechit) Supunere.

SUMISIUNE s.f. (Liv.) Supunere, ascultare. [< fr. soumission, cf. lat. submissio].

SUMISIUNE s. f. supunere, ascultare. (< fr. soumission, lat. submissio)

*sumisiúne f. (lat. summi-sio. V. misiune). Supunere: act de sumisiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sumisiune (livr.) (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. sumisiunii

sumisiune (livr.) (-si-u-) s. f., g.-d. art. sumisiunii

sumisiune s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. sumisiunii; pl. sumisiuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUMISIUNE s. v. ascultare, cumințenie, docilitate, supunere.

sumisiune s. v. ASCULTARE. CUMINȚENIE. DOCILITATE. SUPUNERE.

Intrare: sumisiune
sumisiune substantiv feminin
  • silabație: -si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumisiune
  • sumisiunea
plural
  • sumisiuni
  • sumisiunile
genitiv-dativ singular
  • sumisiuni
  • sumisiunii
plural
  • sumisiuni
  • sumisiunilor
vocativ singular
plural
sumisie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sumisiune, sumisiunisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.