4 definiții pentru sumativ

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sumativ, a [At: CONTEMP., 1969, 1 167, 8/7 / Pl: ~i, ~e / E: eg summative] (Rar; d. teorii, concepții etc.) Care rezultă din sau care se bazează pe însumări, totalizări de date, de concepții etc. Si: aditiv (2).

SUMATIV, -Ă adj. 1. referitor la sumație. 2. cumulativ. (< germ. summativ)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+sumativ adj. m., pl. sumativi; f. sumati, pl. sumative (evaluare sumativă)

sumativ adj. m., pl. sumativi; f. sg. sumativă, pl. sumative

Intrare: sumativ
sumativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sumativ
  • sumativul
  • sumativu‑
  • sumati
  • sumativa
plural
  • sumativi
  • sumativii
  • sumative
  • sumativele
genitiv-dativ singular
  • sumativ
  • sumativului
  • sumative
  • sumativei
plural
  • sumativi
  • sumativilor
  • sumative
  • sumativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sumativ, sumatiadjectiv

  • 1. Referitor la sumație. MDN '00
  • 2. Cumulativ. MDN '00
    sinonime: cumulativ
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.