opțiuni
  • info

9 definiții pentru sulițar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SULIȚAR, sulițari, s. m. Sulițaș. – Suliță + suf. -ar.

SULIȚAR, sulițari, s. m. Sulițaș. – Suliță + suf. -ar.

sulițar sm [At: CR (1829) 41/2 / Pl: ~i / E: suliță + -ar] 1-2 (În organizarea armatei din țările române în sec. XVI, XVII; Mol) Sulițaș (1-2). 3 Meșter care făcea sau vindea sulițe. 4 (Orn; sîș rață ~) Pasăre acvatică migratoare, asemănătoare cu rața domestică, vânată pentru carnea ei gustoasă (Anas acuta).

SULIȚAR, sulițari, s. m. (Învechit) Sulițaș. Pedestrimea aleasă a săcuilor... purta numirea de... sulițari. BĂLCESCU, O. II 126.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sulițar s. m., pl. sulițari

sulițar s. m., pl. sulițari

sulițar s. m., pl. sulițari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SULIȚAR s. v. lăncier, sulițaș.

sulițar s. v. LĂNCIER. SULIȚAȘ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sulițar, sulițari, s.m. (înv.) 1. ostaș în vechea organizare a armatei, care purta suliță; lăncier, sulițaș, fuștaș. 2. meșter care făcea sau vindea sulițe. 3. (reg.) pasăre acvatică migratoare, asemănătoare cu rața domestică, vânată pentru carnea ei gustoasă.

Intrare: sulițar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sulițar
  • sulițarul
  • sulițaru‑
plural
  • sulițari
  • sulițarii
genitiv-dativ singular
  • sulițar
  • sulițarului
plural
  • sulițari
  • sulițarilor
vocativ singular
  • sulițarule
  • sulițare
plural
  • sulițarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sulițar, sulițarisubstantiv masculin

  • 1. Lăncier, sulițaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lăncier sulițaș
    • format_quote Pedestrimea aleasă a săcuilor... purta numirea de... sulițari. BĂLCESCU, O. II 126. DLRLC
etimologie:
  • Suliță + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.