2 intrări
18 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (6)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUITOARE, suitori, și suitoare, s. f. Galerie într-o mină, care străbate vertical stratul de cărbune, servind la circulația personalului, la aeraj sau la transportul anumitor materiale. A fost prins careva la stratul 18. Umbla pe suitoare fără lampă. DAVIDOGLU, M. 38. Cînd suitoarele acestea au fost terminate, înseamnă că, în afară de galeriile orizontale care au brăzdat mina pînă acum, stratul de cărbune e străbătut, de sus în jos, și de o serie de galerii înguste. BOGZA, V. J. 61.
SUITOR, -OARE, suitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent. 2. S. f. Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. 3. S. m. (Înv.) Rudă în linie ascendentă. [Pr.: su-i-] – Sui + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
suitor, ~oare [At: (a. 1559-1560), cf. SCL 1974, 153 / P: su-i~ / V: (reg) ~ietoare sf / Pl: ~i, ~oare / E: sui + -tor] 1 a (Rar; d. pante, drumuri etc.) Ascendent (1). 2 a (Înv; fig; d. fenomene, procese etc.) Care are caracter ascendent Si: progresiv. 3 sf, (rar) sm Trecere verticală sau înclinată care face legătura între două orizonturi minime diferite sau între un orizont subteran și suprafață (și care nu este echipată cu mijloace mecanice de transport). 4 sf (Reg; îs) ~oare cu rol Despărțitură în formă de jgheab, prin care se scurge cărbunele. 5 sf (Rar; pex) Scară de salvare într-o mină instalată într-o suitoare (3). 6 a (Îvp; d. plante) Agățător (2). 7 a (Îvr; pex; d. părți ale plantelor, mai ales, d. crăcile arborilor) Ascendent (1). 8 sf (Bot; Trs; spc) Mutătoare. 9 sm (Reg) Persoană care se cațără. 10 a (Fig sau în contexte figurate) Care suie (34). 11 sf (Reg) Ciocârlie1 (1) (Alauda arvensis). 12 a (D. voce, ton etc. sau, pex, d. ritmul versurilor sau d. unități metrice de versificație) Cu intonație crescândă Si: ascendent (1). 13-14 sm, a (Fig; de obicei lpl) (Persoană) care se înrudește cu cineva în linie ascendentă Vz: strămoș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUITOR, -OARE, suitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj. Care suie, urcă, ascendent; spec. (despre plante) agățător. 2. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent. 3. S. f. Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. 4. S. m. (Înv.) Rudă în linie ascendentă. [Pr.: su-i-] – Sui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de rain_drop
- acțiuni
SUITOR2, -OARE, suitori, -oare, adj. 1. (Despre plante) Care se urcă în timpul dezvoltării, prinzîndu-se de un spalier, de un zid etc. sau înfășurîndu-se în jurul unui arac, al unei tulpine străine etc.; agățător. Fațadele cele mai multe erau acoperite, pînă la streașină, cu plante suitoare: trandafiri, glicină, iederă. GHICA, S. 533. 2. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescîndă; ascendent. De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? EMINESCU, O. I 137. ◊ Diftong suitor v. diftong.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) (despre ritmul versurilor) Care suie, urcă; ascendent. Iamb ~. 2) (despre plante) Care crește în sus, încolăcindu-se în jurul altei plante sau al unui suport; agățător; volubil; urcător; cățărător. /a sui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
suitór, -oáre adj. Care se suĭe (se agață): plante suitoare. S. m. și f. Ascendent (în rudenie).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
suitoare (galerie de mină) (desp. su-i-) s. f., g.-d. art. suitorii; pl. suitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
suitoare (galerie de mină) (su-i-) s. f., g.-d. art. suitorii; pl. suitori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
suitoare (galerie într-o mină) s. f. (sil. su-i-), g.-d. art. suitorii; pl. suitori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
suitor1 (rar) (desp. su-i-) adj. m., pl. suitori; f. sg. și pl. suitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
suitor1 (rar) (su-i-) adj. m., pl. suitori; f. sg. și pl. suitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
suitor adj. m., (rudă) s. m. (sil. su-i-), pl. suitori; f. sg. și pl. suitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUITOARE s. (MIN.) (Transilv.) șutău.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUITOARE s. (MIN.) (Transilv.) șutău.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUITOR adj. 1. v. agățător. 2. v. ascendent.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUITOR adj. 1. agățător, cățărător, urcător. (Plantă ~.) 2. ascendent, urcător. (Ritm ~ al unor versuri.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Suitor ≠ coborâtor
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: su-i-
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: su-i-tor
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
suitoare, suitorisubstantiv feminin
- 1. Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: șutău
- A fost prins careva la stratul 18. Umbla pe suitoare fără lampă. DAVIDOGLU, M. 38. DLRLC
- Cînd suitoarele acestea au fost terminate, înseamnă că, în afară de galeriile orizontale care au brăzdat mina pînă acum, stratul de cărbune e străbătut, de sus în jos, și de o serie de galerii înguste. BOGZA, V. J. 61. DLRLC
-
etimologie:
- Sui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09
suitor, suitoareadjectiv
-
- 1.1. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ascendent
- De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? EMINESCU, O. I 137. DLRLC
-
- 1.2. Despre plante: agățător, cățărător, urcător, volubil. DEX '98 DLRLC
- Fațadele cele mai multe erau acoperite, pînă la streașină, cu plante suitoare: trandafiri, glicină, iederă. GHICA, S. 533. DLRLC
-
-
etimologie:
- Sui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09