2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sugăci vt [At: COMAN, GL. / Pzi: ~ăcesc / E: suge + -ăci] (Reg; c. i. băuturi alcoolice) A bea mereu (câte puțin).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sugăci, sugăcesc, vb. IV (reg.; despre băuturi alcoolice) a bea mereu câte puțin.

Intrare: sugăcire
sugăcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sugăcire
  • sugăcirea
plural
  • sugăciri
  • sugăcirile
genitiv-dativ singular
  • sugăciri
  • sugăcirii
plural
  • sugăciri
  • sugăcirilor
vocativ singular
plural
Intrare: sugăci
sugăci
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sugăci
  • sugăcire
  • sugăcit
  • sugăcitu‑
  • sugăcind
  • sugăcindu‑
singular plural
  • sugăcește
  • sugăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sugăcesc
(să)
  • sugăcesc
  • sugăceam
  • sugăcii
  • sugăcisem
a II-a (tu)
  • sugăcești
(să)
  • sugăcești
  • sugăceai
  • sugăciși
  • sugăciseși
a III-a (el, ea)
  • sugăcește
(să)
  • sugăcească
  • sugăcea
  • sugăci
  • sugăcise
plural I (noi)
  • sugăcim
(să)
  • sugăcim
  • sugăceam
  • sugăcirăm
  • sugăciserăm
  • sugăcisem
a II-a (voi)
  • sugăciți
(să)
  • sugăciți
  • sugăceați
  • sugăcirăți
  • sugăciserăți
  • sugăciseți
a III-a (ei, ele)
  • sugăcesc
(să)
  • sugăcească
  • sugăceau
  • sugăci
  • sugăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)