sugúș, sugúșe, s.n. (reg.) cârcel de fier (la tânjală).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SUGUȘÁ, sugúș, vb. I. Tranz. (Înv.) A gâtui, a sugruma. – Su(b) + gușă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUGUȘÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sugușá, sugúș, vb. I (înv. și reg.) 1. a gâtui, a sugruma. 2. (reg.; despre câini) a rupe cu colții, a sfâșia o porțiune de la gât (pentru a ucide). 3. (înv.; fig.; despre oameni) a trata cu asprime, a cere socoteală în mod violent; a încolți, a lua de gât. 4. (fig.; înv.; despre oameni) a bârfi, a critica.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sugușá vb., ind. prez. 1 sg. sugúș, 3 sg. și pl. sugúșă, 1 pl. sugușăm; conj. prez. 3 sg. și pl. sugúșe; ger. sugușínd
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink