8 definiții pentru sugestibilitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUGESTIBILITATE s. f. Însușirea de a fi sugestibil; grad de reactivitate la sugestie. – Din fr. suggestibilité.
SUGESTIBILITATE s. f. Însușirea de a fi sugestibil; grad de reactivitate la sugestie. – Din fr. suggestibilité.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sugestibilitate sf [At: ARHIVA, II, 235 / S și: (după fr) suggestibilitate / Pl: (rar) ~tăți / E: fr suggestibilité] 1 Caracterul sau starea celui care acceptă ușor sugestii. 2 Însușirea sau starea de a fi sugestibil. 3 (Med; spc) Grad de reactivitate la sugestie Si: (rar) sugestivitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUGESTIBILITATE s.f. (Rar) Capacitatea de a fi sugestibil; posibilitatea de a fi influențat prin sugestii. [Cf. fr. suggestibilité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUGESTIBILITATE s. f. capacitatea de a fi sugestibil. (< fr. suggestibilité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SUGESTIBILITATE f. Caracter sugestibil. /<fr. suggestibilité
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sugestibilitate s. f., g.-d. art. sugestibilității
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sugestibilitate s. f., g.-d. art. sugestibilității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sugestibilitate s. f., g.-d. art. sugestibilității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
sugestibilitatesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi sugestibil; grad de reactivitate la sugestie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- suggestibilité DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.