2 intrări
16 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUGERA, sugerez, vb. I. Tranz. A face să se nască în mintea cuiva (printr-o aluzie, o asociație de idei etc.) sau a inspira cuiva un gând, o idee, un sentiment. – Din fr. suggérer.
sugera [At: HELIADE, D. J. 24/18 / S și: (după fr) suggera / Pzi: ~rez, (rar) suger / E: fr suggérer] 1 vt (C. i. gânduri, idei, sentimente) A face să-i vină cuiva în minte fără a exprima direct (ci printr-o aluzie, printr-o asociație de idei etc.) Vz: inspira, insufla, năstăvi. 2 vt (C. i. imagini, reprezentări etc.) A face să-și închipuie, să-și reprezinte. 3 vt (Pex; c. i. imagini, reprezentări etc.) A evoca (5). 4 vt(a) (Rar) A sugestiona (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUGERA, sugerez, vb. I. Tranz. A face să se nască în mintea cuiva (printr-o aluzie, o asociație de idei etc.) un gând, o idee, un sentiment. – Din fr. suggérer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SUGERA, sugerez, vb. I. Tranz. A face să se nască în mintea cuiva (printr-o aluzie, o asociație de idei etc.) un gînd, o idee, un sentiment. V. insufla, inspira, insinua. Avea o înfățișare zveltă și întregul ei aspect sugera eleganța și finețea. STANCU, U.R.S.S., 52. Acum vrei să-ți deseneze și coșciugul și fata și băiatul... E destul să-ți sugereze asta. CAMIL PETRESCU, T. II 8. Am să mă uit, pîn’ i-oi sugera gîndul să-mi facă o poezie. VLAHUȚĂ, O. A. III 89.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUGERA vb. I. tr. A face să se ivească în mintea cuiva, o idee, un gînd etc. [< fr. suggérer, cf. lat. suggerere – a pune dedesubt].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUGERA vb. tr. a face să se ivească în mintea cuiva o idee, un gând. (< fr. suggérer, lat. suggerere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SUGERA ~ez tranz. 1) (idei, gânduri, soluții etc.) A face să apară în mintea cuiva printr-o asociație. 2) A prezenta drept sfat; sugestie. ~ o soluție. /<fr. suggérer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sugerà v. a pune în minte, a inspira: a sugera o idee.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*sugér și -éz, a -á v. tr. (fr. suggérer, d. lat suggérere, a pune dedesupt. V. gerez). Strecor în minte, inspir: el ĭa sugerat ideĭa asta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sugera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sugerez, 3 sugerează; conj. prez. 1 sg. să sugerez, 3 să sugereze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sugera (a ~) vb., ind. prez. 3 sugerează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sugera vb., ind. prez. 1 sg. sugerez, 3 sg. și pl. sugerează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sugera
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
sugerez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUGERA vb. 1. (înv.) a năstăvi, (fig.) a inspira, a insufla. (I-a ~ să procedeze astfel...) 2. a evoca. (Ce-ți ~ această imagine?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUGERA vb. 1. (înv.) a năstăvi, (fig.) a inspira, a insufla. (I-a ~ să procedeze astfel...) 2. a evoca. (Ce-ți ~ această imagine?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sugera, sugerezverb
- 1. A face să se nască în mintea cuiva (printr-o aluzie, o asociație de idei etc.) sau a inspira cuiva un gând, o idee, un sentiment. DEX '09 DLRLC DN
- Avea o înfățișare zveltă și întregul ei aspect sugera eleganța și finețea. STANCU, U.R.S.S., 52. DLRLC
- Acum vrei să-ți deseneze și coșciugul și fata și băiatul... E destul să-ți sugereze asta. CAMIL PETRESCU, T. II 8. DLRLC
- Am să mă uit, pîn’ i-oi sugera gîndul să-mi facă o poezie. VLAHUȚĂ, O. A. III 89. DLRLC
-
etimologie:
- suggérer DEX '09 DEX '98 DN