19 definiții pentru sugar, șugar   declinări

SUGÁR, -Ă, sugari, -e, adj., s. m. (Copil) care se hrănește sugând, care nu a depășit vârsta alimentării cu laptele mamei; sugaci, sugător. — Suge + suf. -ar.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SUGÁR, -Ă, sugari, -e, adj. (Adesea substantivat) Sugaci. – Suge + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

sugár adj. m., s. m., pl. sugári; f. sugáră, pl. sugáre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUGÁR s. prunc, sugaci, nou-născut, (înv. și pop.) plod, (înv. și reg.) cocon, poroboc, sugător, (Mold. și Transilv.) cocă, (fam.) bebe.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUGÁR ~ă (~i, ~e) și substantival v. SUGACI. /a suge + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sugár adj. m., pl. sugári; f. sg. sugáră, pl. sugáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sugar m. 1. miel ce suge la altă oaie; 2. fig. căpriorul de mijloc al unei case țărănești.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sugár m. (d. sug, ca fugar, ștergar d. fug, șterg. D. rom. vine bg. sugare, sugar). Sugător, puĭ de mamifer, prunc, copil de țîță. – La Moxa și sugáș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘUGÁR, -Ă, șugari, -e, adj. (Reg.) Zvelt, suplu, subțire. — Din mag. sugár.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘUGÁR, -Ă, șugari, -e, adj. (Reg.) Zvelt, suplu, subțire. – Din magh. sugár.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

șugár (reg.) adj. m., pl. șugári; f. șugáră, pl. șugáre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘUGÁR adj. v. subțiratic, subțire, suplu, zvelt.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘUGÁR s. v. pleasnă, sfârc, sfichi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șugár adj. m., pl. șugári; f. sg. șugáră, pl. șugáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șugár, șugáră, adj., s.n. (reg.) 1. (adj.) zvelt, suplu, subțire. 2. (adj.) care are părul de culoare deschisă. 3. (adj.; despre boi) cu coarnele date înapoi. 4. (s.n.) capătul subțire și neîmpletit al biciului; pleasnă, sfârc.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șugar (-ră), adj. – (Trans.) Zvelt, suplu. Mag. sugár (Cihac, II, 528). – Der. șugărel, s. m. (plantă, Teucrium montanum).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șugar a. Tr. svelt. [Ung. SUGAR].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șugár, -ă adj. (ung. sugár). Trans. P. P. Zvelt.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

șugár, -ă, adj. – Suplu, subțire: „Tăt cu bouț bourel / Și-ntre coarne șugărel” (Calendar 1980). – Magh. sugár „rază” (Cihac cf. DER).
Sursa: DRAM (2011) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink