21 de definiții pentru sufragiu (vot)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUFRAGIU2, sufragii, s. n. 1. Drept de vot. ◊ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. 2. Sistem de votare (după modalitatea exercitării dreptului de vot și extinderea lui). 3. Aprobare, asentiment. [Var.: sufraj s. n.] – Din fr. suffrage, lat. suffragium.

sufragiu sn [At: ȘINCAI, HR. III, 38/21 / V: ~aj / A și: (rar) ~giu / Pl: ~ii, (rar) ~age / E: lat suffragium, fr suffrage] 1 (Iuz) Vot. 2 (Pex) Drept de a vota. 3 (Îs) ~ universal Sistem de votare în care dreptul de vot este recunoscut tuturor cetățenilor care au împlinit o anumită vârstă. 4 (Liv; fig) Adeziune (unanimă). 5 (Liv; fig) Aviz favorabil.

SUFRAGIU2, sufragii, s. n. 1. Declarație care exprimă voința sau părerea cuiva într-o alegere sau într-o adunare constituită; drept de vot. ◊ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. 2. Sistem de votare (după modalitatea exercitării dreptului de vot și extinderea lui). 3. Aprobare, asentiment. [Var.: sufraj s. n.] – Din fr. suffrage, lat. suffragium.

SUFRAGIU2, sufragii, s. n. 1. Declarație care exprimă voința sau părerea cuiva într-o alegere sau într-o adunare; vot. ◊ Sufragiu universal v. universal. 2. Aprobare, asentiment. Plin de vigoare, de un dinamism puternic, concertul a întrunit sufragiile publicului. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 9/5. – Variantă: (învechit) sufraj (CARAGIALE, O. VII 36) s. n.

SUFRAGIU s.n. 1. Vot. ♦ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. 2. (P. ext.) Aprobare, asentiment. [Pron. -giu, var. sufraj s.n. / < lat. suffragium, cf. fr. suffrage].

SUFRAGIU s. n. 1. drept de vot. 2. sistem de votare. ♦ ~ universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. 3. aprobare, asentiment. (< fr. suffrage, lat. suffragium)

SUFRAGIU ~i n. 1) Drept de vot. 2) Mod de exercitare a acestui drept; sistem de votare. 3) Opinie favorabilă. El merită toate ~ile. [Sil. su-fra-giu] /<lat. suffragium, fr. suffrage

sufràgiu n. 1. declarațiunea părerii sau voinței sale printr’un vot: în adunările deliberante se numără sufragiile; sufragiu universal, dreptul de a vota atribuit tuturor cetățenilor; 2. fig. aprobare: această piesă a obținut sufragiile publicului.

*sufrágiŭ n. (lat. suffragium, d. frángere, a frînge, a sparge, pin aluz. la bucățile de hîrb cu care se vota în vechime). Vot, expresiunea voințeĭ la alegerĭ. Sufragiŭ universal, regimu electoral în care orĭ-cine, orĭ-cît de sărac și de incult ar fi, e primit la vot. Fig. Aprobare: a obținea sufragiile publiculuĭ.

SUFRAJ s. n. v. sufragiu2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sufragiu2 (vot) (desp. su-fra-) s. n., art. sufragiul; pl. sufragii, art. sufragiile (desp. -gi-i-)

sufragiu2 (vot) [giu pron. gĭu] (su-fra-) s. n., art. sufragiul; pl. sufragii, art. sufragiile (-gi-i-)

sufragiu (drept de vot) s. n. (sil. -fra-) [-giu pron. -giu], art. sufragiul; pl. sufragii, art. sufragiile (sil. -gi-i-)

sufragiu (vot) și sufragiu (care servește la masă), -gii.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUFRAGIU s. 1. v. vot. 2. adeziune, asentiment. (Actorul obține ~iile publicului.)

SUFRAGIU s. 1. vot. (La alegeri a obținut toate ~ noastre.) 2. adeziune, asentiment. (Actorul obține ~ publicului.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OMNE TULIT PUNCTUM, QUI MISCUIT UTILE DULCI (lat.) cine îmbină utilul cu frumosul, întrunește sufragiile tuturor – Horațiu, „Ars poetica”, 343. Acesta este pentru poet criteriul măiestriei artistice.

Intrare: sufragiu (vot)
sufragiu2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: su-fra-giu info
  • pronunție: sufragĭu
substantiv neutru (N54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufragiu
  • sufragiul
  • sufragiu‑
plural
  • sufragii
  • sufragiile
genitiv-dativ singular
  • sufragiu
  • sufragiului
plural
  • sufragii
  • sufragiilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufraj
  • sufrajul
  • sufraju‑
plural
  • sufraje
  • sufrajele
genitiv-dativ singular
  • sufraj
  • sufrajului
plural
  • sufraje
  • sufrajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sufragiu, sufragiisubstantiv neutru

  • 1. Drept de vot. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: vot
    • 1.1. Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Sistem de votare (după modalitatea exercitării dreptului de vot și extinderea lui). DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. Adeziune, aprobare, asentiment. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Plin de vigoare, de un dinamism puternic, concertul a întrunit sufragiile publicului. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 9/5. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.