SUFRAGETĂ, sufragete, s. f. Partizană a mișcării femeilor din Anglia din a doua jumătate a sec. XIX și de la începutul sec. XX, al cărei scop a fost obținerea drepturilor politice pentru femei. – Din fr. suffragette.

sufragetă sf [At: CARAGIALE, O. II, 206 / Pl: ~te / E: fr suffragette] 1 Partizană a mișcării feministe din Anglia (de la sfârșitul sec. XIX-lea și începutul sec. al XX-lea), care avea drept scop obținerea de drepturi politice pentru femei, în special dreptul la vot. 2 (Pgn) Luptătoare pentru drepturile politice ale femeii.

SUFRAGETĂ, sufragete, s. f. Partizană a mișcării femeilor din Anglia de la începutul sec. XX, al cărei scop a fost obținerea drepturilor politice pentru femei. – Din fr. suffragette.

SUFRAGETĂ, sufragete, s. f. Partizană a mișcării femeilor engleze de la începutul secolului al XX-lea (al cărei scop a fost obținerea drepturilor politice pentru femei). Sufragetă care a făcut greva foamei. C. PETRESCU, C. V. 18.

SUFRAGETĂ s.f. Partizană a mișcării femeilor din Anglia de la începutul sec. XX, prin care se urmărea obținerea drepturilor politice pentru acestea. [< fr. suffragette].

SUFRAGETĂ s. f. partizană a mișcării feministe din Anglia de la începutul sec. XX, prin care se urmărea obținerea drepturilor politice pentru femei. (< fr. suffragette)

sufragetă (desp. su-fra-) s. f., g.-d. art. sufragetei; pl. sufragete

sufragetă (su-fra-) s. f., g.-d. art. sufragetei; pl. sufragete

sufragetă s. f. (sil. -fra-), pl. sufragete