3 definiții pentru sufleți

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sufleți [At: (a. 1746) URICARIUL, XV, 314 / Pzi: esc / E: suflet] 1 vi (Îvr; d. ființe) A trăi. 2 vt(a) (Înv) A depune mărturie. 3 vt(a) (Înv) A jura.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUFLEȚI vb. v. jura, trăi, viețui.

sufleți vb. v. JURA. TRĂI. VIEȚUI.

Intrare: sufleți
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sufleți
  • suflețire
  • suflețit
  • suflețitu‑
  • suflețind
  • suflețindu‑
singular plural
  • suflețește
  • suflețiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • suflețesc
(să)
  • suflețesc
  • suflețeam
  • sufleții
  • suflețisem
a II-a (tu)
  • suflețești
(să)
  • suflețești
  • suflețeai
  • suflețiși
  • suflețiseși
a III-a (el, ea)
  • suflețește
(să)
  • suflețească
  • suflețea
  • sufleți
  • suflețise
plural I (noi)
  • suflețim
(să)
  • suflețim
  • suflețeam
  • suflețirăm
  • suflețiserăm
  • suflețisem
a II-a (voi)
  • suflețiți
(să)
  • suflețiți
  • suflețeați
  • suflețirăți
  • suflețiserăți
  • suflețiseți
a III-a (ei, ele)
  • suflețesc
(să)
  • suflețească
  • suflețeau
  • sufleți
  • suflețiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)