suflătúră, suflătúri, s.f. 1. (înv.) suflare, batere, bătaie (de vânt); adiere, boare; respirație. 2. (reg.) nămete, troian (de zăpadă).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink