11 definiții pentru sufixație
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUFIXAȚIE, sufixații, s. f. Faptul de a sufixa; sufixare. – Din fr. suffixation.
SUFIXAȚIE, sufixații, s. f. Faptul de a sufixa; sufixare. – Din fr. suffixation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sufixație sf [At: SCL 1953, 137 / Pl: ~ii / E: fr suffixation] Sufixare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUFIXAȚIE s.f. Sufixare. [Gen. -iei. / < fr. suffixation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUFIXAȚIE s. f. sufixare. (< fr. suffixation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SUFIXĂȚIE, sufixații, s. f. Faptul de a sufixa.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sufixație (desp. -ți-e) s. f., art. sufixația (desp. -ți-a), g.-d. art. sufixației; pl. sufixații, art. sufixațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sufixație (-ți-e) s. f., art. sufixația (-ți-a), g.-d. art. sufixației; pl. sufixații, art. sufixațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sufixație s. f. (sil. -ți-e), art. sufixația (sil. -ți-a), g.-d. art. sufixației; pl. sufixații, art. sufixațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUFIXAȚIE s. (LINGV.) sufixare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUFIXAȚIE s. (LINGV.) sufixare.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SUFIXAȚIE s. f. (< fr. sufixation): operație de alipire a unui sufix la rădăcina sau la tema cuvântului, pentru a forma un cuvânt sau o formă gramaticală nouă; sufixare. În funcție de felul sufixului, se poate vorbi despre o sufixație lexicală (diminutivală, augmentativă, moțională, colectivă, hipocoristică) și despre o sufixație gramaticală (temporală și modală). v. mai sus sufix.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sufixație, sufixațiisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a sufixa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: sufixare
etimologie:
- suffixation DEX '09 DEX '98 DN