SUD s. n. 1. Punct cardinal opus nordului, aflat în direcția în care se îndreaptă Soarele la amiază în emisfera nordică; miazăzi, amiază. ◊ Loc adj. De sud = sudic. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată spre sud (1). ♦ Popoare, populații care locuiesc în sud (2). – Din fr. sud.

sud² [At: AMFILOHIE, G. 216 / V: (înv) sid, siud sns / E: it sud, fr sud cf ger Süden] 1 sns Punctul cardinal opus nordului, îndreptat în direcția în care se află soarele la amiază în emisfera nordică Si: miazăzi (1), (îvp) miază, (înv) austru (2), meriziu, (reg) prânz. 2-3 sns, a (Pex) (Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări, a unui oraș etc.) așezată spre acest punct cardinal. 4 sns (Pex) Ținut sudic. 5 sns (Îla) De ~ Sudic (1). 6 sns (Pex) Lumea, popoarele din țările sau din ținuturile situate în (sau spre) acest punct cardinal.

sud¹ sn [At: (a. 1712) BUL. COM. IST. III, 92 / Pl: ~uri / E: scr sud] 1 (Înv) Județ. 2 (Îrg) Judecată. 3 (Reg) Judecătorie. 4 (Ban) Tribunal.

SUD s. n. 1. Punct cardinal opus nordului, aflat în direcția în care se îndreaptă Soarele la amiază în emisfera nordică; miazăzi, amiază. ◊ Loc. adj. De sud = sudic. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată spre sud (1). ♦ Popoare, populații care locuiesc în sud (2). – Din fr. sud.

SUD¹ s. n. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus nordului și îndreptat în direcția în care se află soarele la amiază în emisfera nordică; miazăzi. Curentul cald de la sud muia complect ghețurile și zăpezile. SADOVEANU, O. VIII 210. ◊ Loc. adj. De sud = sudic. 2. Parte a globului pămîntesc, a unui continent, a unei țări, a unui oraș etc. așezată spre sud (1). Sudul Africei. Sudul Franței. ◊ (Adjectival, în expr.) Polul sud.

SUD², suduri, s. n. (Învechit) Judecată. Poftim, au să te mai deie și sub sud pentru satana dracului. CONTEMPORANUL, III, 778. Du-te tu la domnii mari, Ei sudu să mi-l sudească, Ori pe min’ mă prăpădească. BIBICESCU, P. P. 330.

SUD², suduri, s. n. (Înv.) Judecată. – Sb. sud.

SUD s.n. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale principale, care se află în partea opusă nordului; miazăzi. 2. Parte a globului, a unui continent etc. așezată spre sud (1). [< fr. sud, cf. germ. Süden].

SUD s. n. 1. punct cardinal opus nordului; miazăzi. 2. regiune de la sud (1). (< fr. sud)

SUD n. (în opoziție cu nord) 1) Punct cardinal care indică direcția Soarelui la amiază; miazăzi. ◊ Sud-est punct cardinal intermediar, care indică direcția între sud și est. Sud-vest punct cardinal intermediar, care indică direcția între sud și vest. De ~ sudic; austral. 2) Parte (a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc.) care este situată în această direcție în raport cu restul teritoriului. Locuitori ai ~ului. /<fr. sud, it. sud

sud n. punctul orizontului opus nordului.

3) sud n. (fr. sud, de orig. germanică saŭ scandinavă: anglo-sax. sud, vscand. sudr, germ. süden). Mează-zĭ, din cele patru puncte cardinale, acela care e opus norduluĭ. Parte situată în această direcțiune: sudu Africiĭ. Țărĭ saŭ oamenĭ din această parte: Sudu a năvălit rar în Nord.

1) sud n, pl. urĭ (răd. sud din sudoare, ca dor din duroare. V. asud 1). – Ban. Osteneală, muncă.

2) sud n., pl. inuzitat urĭ (sîrb. sud, vsl. sondŭ. V. sudesc, osîndesc). L. V. Județ, district. Ban. P. P. Judecată.

SUD-COREEAN, -Ă, sud-coreeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Republicii Coreea de Sud sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Republicii Coreea de Sud sau sud-coreenilor (1), referitor la Coreea de Sud ori la sud-coreeni. [Pr.: -re-ean] – Din fr. sud-coreean.

SUD-COREEANCĂ, sud-coreence, s. f. Femeie care face parte din populația Coreii de Sud sau este originară de acolo. – Sud-coreean + suf. -că.

SUD-VEST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest. – Din fr. sud-ouest, germ. Südwest.

sid sns vz sud²

sud-coreean, ~ă [At: DEX / P: ~re-ean / Pl: ~eeni, ~eene / E: sud² + coreean cf fr sud-coreén] 1 smf Persoană care face parte din populația de bază a Coreii de Sud sau care este originară de acolo. 2 sm (Lpl) Populație, popor, națiune care locuiește în Coreea de Sud. 3 a Care aparține Coreii de Sud sau sud-coreenilor (1). 4 a Privitor la Coreea de Sud sau la sud-coreeni. 5 a Originar din Coreea de Sud.

sud-est sns [At: AMFILOHIE, G. 18/6 / E: fr sud-est] 1 Punct cardinal secundar situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud² și est. 2 (Pex) Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări, a unui oraș etc. așezată între sud² și est în raport cu un punct, o regiune etc. Si: (îvr) sud-ost.

sud-ost sns [At: LAURIAN, M. IV, 202/17 / E: ger Süd-Ost] (Îvr) Sud-est (2).

sud-ostic, ~ă a [At: ODOBESCU, ap. DDRF / Pl: ~ici, ~ice / E: sud-ost + -ic] (Îvr) Sud-estic (2).

sud-ovest sns [At: AMFILOHIE, G. 121/23 / E: it sud-ovest] (Îvr) Sud-vest (2).

sud-uest sns [At: I. GOLESCU, C. / E: fr sud-ouest] (Îvr) Sud-vest (2).

sud-vest sns [At: GENILIE, P. 1/27 / E: fr sud-ouest, ger Süd-west] 1 Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud² și vest. 2 (Pex) Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări, a unui oraș etc. așezată între sud² și vest în raport cu un punct, o regiune etc. Si: (îvr) sud-ovest, sud-uest.

sud-vestic, ~ă a [At: ARHIVA, I, 228 / Pl: ~ici, ~ice / E: sud-vest + -ic] 1 De la sud-vest (1). 2 Spre sau dinspre sud-vest (2) (în raport cu un punct, o regiune etc.).

sudestic, ~ă a [At: PÂRVAN, G. 5 / Pl: ~ici, ~ice / E: sud-est + -ic] 1 De la sud-est (1). 2 Spre sau dinspre sud-est (în raport cu un punct, o regiune etc.) Si: (îvr) sud-ostic. 3 Care este propriu, specific țărilor sau popoarelor din sud-est.

SUD-COREEAN, -Ă, sud-coreeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Coreii de Sud sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Coreii de Sud sau sud-coreenilor (1), privitor la Coreea de Sud sau la sud-coreeni. [Pr.: -re-an] – Din fr. sud-coréean.

SUD-VEST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest. – Din fr. sud-ouest, germ. Südwest.

SUD-EST s. n. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și est; parte a globului pămîntesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și est.

SUD-ESTIC, -Ă, sud-estici, -e, adj. De la sud-est, dinspre sud-est.

SUD-VEST s. n. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și vest; parte a globului pămîntesc sau a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și vest față de un punct de referință.

SUD-VESTIC, -Ă, sud-vestici, -e, adj. De la sud-vest, spre sud-vest.

SUD-EST s.n. Punct cardinal secundar, situat între sud și est; regiune situată între sud și est. [Cf. fr. sud-est].

SUD-ESTIC, -Ă adj. De la (dinspre) sud-est. [< sud-est + -ic].

SUD-VEST s.n. Punct cardinal secundar, situat între sud și vest; regiune situată între sud și vest. [După fr. sud-ouest].

SUD-VESTIC, -Ă adj. De la (dinspre) sud-vest. [< sud-vest + -ic].

SUD-COREEAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Coreea de Sud. (< fr. sud-coréean)

SUD-EST s. n. punct cardinal secundar, între sud și est. (< fr. sud-est)

SUD-VEST s. n. punct cardinal secundar, între sud și vest. (după fr. sud-ouest)

sud-est n. direcțiune situată între S. și E.

sud-vest n.direcțiune situată între S. și V.

sud-est n. Loc orĭ direcțiune între sud și est.

*sud-vest n. Loc orĭ direcțiune între sud și vest.

sud (punct cardinal) s. n.; abr. S

Sud (zonă geografică) s. propriu n.

sud (punct cardinal) s. n.; abr. S

*Sud (zonă geografică) s. propriu n.

sud s. n., simb. S

Sud; abreviat: S.

sud-coreean adj. m., s. m., pl. sud-coreeni; adj. f., s. f. sud-coreeană, pl. sud-coreene

sud-coreeancă s. f., g.-d. art. sud-coreencei; pl. sud-coreence

+Sud-Est (zonă geografică) s. propriu n.

sud-est (punct cardinal) s. n.; abr. S-E

sud-estic adj. m., pl. sud-estici; f. sud-estică, pl. sud-estice

+Sud-Vest (zonă geografică) s. propriu n.

sud-vest (punct cardinal) s. n.; abr. S-V corectat(ă)

sud-vestic adj. m., pl. sud-vestici; f. sud-vestică, pl. sud-vestice

sud-vietnamez (desp. -vi-et-) adj. m., s. m., pl. sud-vietnamezi; adj. f., s. f. sud-vietnameză, pl. sud-vietnameze

sud-coreean adj. m., s. m., pl. sud-coreeni; adj. f., s. f. sud-coreeană, pl. sud-coreene

*sud-coreeancă s. f., g.-d. art. sud-coreencei; pl. sud-coreence

sud-est s. n.; abr. S-E

sud-estic adj. m., pl. sud-estici; f. sud-estică, pl. sud-estice

sud-vest s. n.; abr. S-V

sud-vestic adj. m., pl. sud-vestici; f. sud-vestică, pl. sud-vestice

sud-vietnamez (-vi-et-) adj. m., s. m., pl. sud-vietnamezi; adj. f., s. f. sud-vietnameză, pl. sud-vietnameze

sud-coreean s. m., adj. m. coreean

sud-est s. n., simb. S-E

sud-estic adj. m. estic

sud-vest s. n., simb. S-V

sud-vestic adj. m. vestic

sud-vietnamez s. m., adj. m. vietnamez

sud-est

sud-vest

Sud-Est; abreviat: S.-E.

Sud-Vest; abreviat: S.-V.

SUD s. (GEOGR.) miazăzi, (înv. și pop.) miază, (Transilv.) prânz, (înv.) austru, meriziu. (Spre ~ se zărea soarele.)

SUD s. v. acțiune, cauză, judecată, județ, proces.

SUD s. (GEOGR.) miazăzi, (înv. și pop.) miază, (Transilv.) prînz, (înv.) austru, meriziu. (Spre ~ se zărea soarele.)

sud s. v. ACȚIUNE. CAUZĂ. JUDECATĂ. JUDEȚ. PROCES.

Sud ≠ miazănoapte, nord,

SUD-EST s. (GEOGR.) (înv.) sud-ost.

SUD-ESTIC adj. (GEOGR.) (înv.) sud-ostic.

SUD-OST s. v. sud-est.

SUD-OSTIC adj. v. sud-estic.

SUD-OVEST s. v. sud-vest.

SUD-UEST s. v. sud-vest.

SUD-VEST s. (GEOGR.) (înv.) sud-ovest, sud-uest.

SUD-EST s. (GEOGR.) (înv.) sud-ost.

SUD-ESTIC adj. (GEOGR.) (înv.) sud-ostic.

sud-ost s. v. SUD-EST.

sud-ostic adj. v. SUD-ESTIC.

sud-uest s. v. SUD-VEST.

SUD-VEST s. (GEOGR.) (înv.) sud-ovest, sud-uest.

sud s. m. – Departament, provincie. Sb. sud (Tiktin). Sec. XVII-XIX, înv., termen administrativ.

AFRICA DE SUD, Republica ~, stat în S Africii; 1,22 mil. km²; 33,75 mil. loc. (1988; 68,2 la sută negri; 18 la sută albi; 10,5 la sută metiși și 3,3 la sută asiatici). Limbi de stat: afrikaans și engleza. Cap.: Pretoria (reșed. guvernului) și Cape Town (reșed. parlamentului). Orașe pr.: Johannesburg, Soweto/Southwest Town, Durban, East London, Port Elizabeth. Este împărțit în patru prov. (Cape, Natal, Orange, Transvaal) și nouă teritorii autonome indigene. Relief predominant de podișuri străbătute de lanțuri muntoase nu prea înalte; excepție M-ții Scorpiei (Drakensberg) cu alt. max.: 3.657 m; în lungul țărmului înguste cîmpii litorale. Climat tropical în N și subtropical în restul terit., moderat de alt.; în NV (deșertul Kalahari) și pe litoralul vestic (deșertul Namib) ariditate accentuată. Mari expl. de aur (664,6 t. 1985, locul I pe glob), diamante (10,2 mil. carate, 1985), min. de fier (29,84 mil. t. 1989), mangan (1,5 mil. t. 1989, locul 2 pe glob), nichel, crom (1,05 mil. t., 1985, locul 1 pe glob), bauxită, cupru, uraniu, metale rare (antimoniu, platină, titan). Expl. carbonifere (173,6 mil. t., 1989) și forestiere (4,5 mil. ha de pădure). Ind. A. de S., diversificată, produce energie electrică (156,74 miliarde kWh, 1989), fontă, oțel (9,1 mil. t., 1989), material rulant, autovehicule (montaj, 368,4 mii buc., 1988), tractoare, echipament pentru centrale electrice, mașini agricole, nave maritime, aparataj electrotehnic, utilaj minier, ciment (6,94 mil. t., 1989), țesături de lînă și bumbac, produse chimice, alim. (conserve de carne și de pește, lactate), zahăr (2,26 mil. t., 1988), hîrtie și celuloză etc. Predomină creșterea ovinelor (29,8 mil. capete, 1988), bovinelor (11,8 mil. capete, 1988), caprinelor (5,84 mil. capete, 1988), porcinelor (1,5 mil. capete, 1988), realizîndu-se o producție ridicată de carne, lînă (92,4 mil. t., 1988) și produse lactate. Pescuit intens (628,7 mii t. pește, 1986). Pe 10,8 la sută din terit. se cultivă porumb (6,9 mil. t., 1988), grîu (3,4 mil. t. 1988) cartofi (956 mii t. 1988), viță de vie (1,4 mil. t. struguri, 1988), tutun, citrice (620 mii t. 1988), arahide (231 mii t. 1988), banane, ananas ș.a. C. f.: 23,4 mii km² (c. 5,5 mii km electrificați). Căi rutiere: 184.520 km. Moneda 1 rand = 100 cents. Exportă aur, cărbune, produse siderurgice, diamante, metale neferoase, utilaje și mijloace de transport ș.a. și importă utilaje industriale și mijloace de transport, produse chimice, bunuri de larg consum, prod. alim. ș.a. – Istoric. Înainte de colonizarea europeană, terit. A. de S. a fost populat de boșimani, de hotentoți, iar apoi de polulația bantu. Colonizarea a fost începută de olandezi: în 1652 s-a întemeiat Colonia Capului (din 1806 în stăpînirea Angliei). Prin războaie împotriva cafrilor, purtate în sec. 18-19 de buri și de englezi, aceștia și-au lărgit considerabil posesiunile. În deceniul 4 al sec. 19 burii întemeiază republica Natal (proclamată colonie engleză în 1843), iar în deceniul 6 al sec. 19 republicile Transvaal și Orange, ocupate de Anglia în urma războiului anglo-bur (1899-1902). În 1910 se creează Uniunea Sud-Africană, ca dominion britanic, prin unirea Coloniei Capului, republicilor Orange, Natal și Transvaal, care participă la primul război mondial, de partea Aliaților. În 1949, guvernul Uniunii Sud-Africane a anexat Africa de Sud-Vest, pe care o administrase pînă atunci sub un mandat instituit de Liga Națiunilor și mai tîrziu de O.N.U. În anii postbelici, autoritățile sud-africane au înăsprit regimul de asuprire rasială, legiferînd apartheid-ul. La 31 mai 1961 Uniunea Sud-Africană s-a proclamat republică sub denumirea actuală și s-a retras din Commonwealth. Ca urmare a politicii de apartheid și a ignorării rezoluțiilor O.N.U., Adunarea Generală a hotărît în nov. 1974 să suspende participarea delegației autorităților sud-africane la lucrările sale. Izolarea republicii A. de S. s-a accentuat după destrămarea sistemului colonial portughez (1975) și a proclamării independenței Republicii Zimbabwe (1980). Guvernul de la Pretoria a lansat atacuri împotriva Angolei și a Mozambicului (1981), apoi împotriva republicilor Zimbabwe, Botswana și Zambia (1986), pe ca le-a acuzat că sprijină mișcarea SWAPO (Angola) și Congresul Național African. Amploarea mișcărilor de protest ale populației de culoare a determinat introducerea stării de urgență pe întreg teritoriul (12 iun. 1986). Sprijinul larg acordat de opinia publică internațională luptei împotriva apartheid-ului a constrîns guvernul să facă un șir de concesii, între care eliberarea din închisoare a lui Nelson Mandela, lider al Congresului Național African. În 1991 s-a adoptat o legislație prin care apartheid-ul a fost abandonat. A. de S. este republică prezidențială. Activitatea legislativă este exercitată de un parlament bicameral ales exclusiv de populația albă, iar cea executivă de președinte și de un cabinet condus de liderul partidului majoritar în Camera Adunării.

AFRICA DE SUD-VEST V. Namibia.

AMERICA DE SUD: 17,84 mil. km²; c. 286,6 mil. loc. (1988). Se întinde pe c. 70° lat., între 12°27′ lat. N (Capul Gallinas) și 55°59′ lat. S (Capul Horn), pe c. 7.500 km, și de la 81°22′ long. V (Capul Pariñas) la 34°45′ long. V (Capul Branco), pe c. 5.150 km. Relief. În V se desfășoară sistemul muntos andin, format din două cordiliere paralele: Cordiliera Litorală sau Occidentală, nu prea înaltă și Cordiliera Orientală mai înaltă, care închid între ele pod. înalte și alungite, numite puna (alt. med.: 2.500-4.500 m). Alt. max.: 6.959 m (vf. Aconcagua). Vulcanismul este prezent (Llullaillaco, Cotopaxi), iar glaciația actuală atacă marile înălțimi. Spre E se desfășoară Pod. Braziliei și al Guyanelor care au alt. med. de 600-800 m în interiorul continentului și de 1.500 m către țărmurile Oc. Atlantic. Treapta cea mai joasă cuprinde C. Orinocului, C. Amazonului, C. Înaltă Gran Chaco, C. La Plata și Pod. Patagoniei.

ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism științific neguvernamental, creat din inițiativa României, în 1963, cu sediul la București. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european în domeniul științelor umanistice. Publică un buletin.

ASOCIAȚIA NAȚIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST (în engl.: Association of South-East Asian Nations – ASEAN, organizație guvernamentală regională, cu sediul la Jakarta, creată în 1967 la Bangkok, în scopul dezvoltării cooperării politice și economice între statele membre. Membri fondatori: Filipine, Indonezia, Malaysia, Singapore și Thailanda (în 1984 aderă și Sultanatul Brunei).

AUSTRALIA DE SUD (SOUTH AUSTRALIA), stat în S Australiei; 984 mii km²; 1,41 mil. loc. (1988). Centrul ad-tiv: Adelaide. Grîu și orz; viticultură; ovine și bovine.

BUGUL DE SUD (IUJNÎI BUG), fl. în Ucraina (C.S.I.); 806 km. Izv. din Pod. Volîno-Podolic, trece prin Nikolaev și se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Navigabil în cursul inferior. Irigații. Hidrocentrale.

CAROLINA DE SUD (SOUTH CAROLINA) [sauθ kærəláinə], stat în SE S.U.A.; 80,6 mii km²; 3,5 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Columbia. Expl. forestiere. Ind. bumbacului; ind. atomică, textilă, chimică, a hîrtiei. Bumbac, soia, cereale și tutun. Creșterea animalelor.

CRUCEA SUDULUI (Crux), constelație din emisfera australă, situată la S de constelația Centaurului. Cuprinde patru stele mai strălucitoare și șapte mai slabe.

DAKOTA DE SUD (SOUTH [səuθ] DAKOTA), stat în N S.U.A.; 199,7 mii km²; 715 mii loc. (1993). Centru ad-tiv: Pierre. Expl. de min. auro-argentifere. Grâu, porumb, ovăz și in. Creșterea bovinelor, porcinelor și ovinelor.

GEORGIA DE SUD (SOUTH GEORGIA), ins. în S Oc. Atlantic, la 1.800 km E de Țara de Foc, dependentă de Marea Britanie (din 1985); 3,6 mii km². Stațiune de supraveghere antarctică a Serviciului Britanic. Singura așezare: Grytviken. Țărmuri crestate cu fiorduri. Relief muntos. Alt. max.: 2.934 m (vf. Paget). Climă subantarctică oceanică. Floră și faună subpolară. Bază pentru vânătoare de balene (până în 1966).

INSULA DE SUD (SOUTH ISLAND [sauθ áilənd]), ceam mai mare insulă a Arh. Noua Zeelandă, despărțită de Insula de Nord prin str. Cook; 153,9 mii km²; 881,5 mii loc. (1991). Orașe pr.: Christchurch, Nelson, Dunedin. Străbătută de Alpii Neozeelandezi, flancați de coline și câmpii. Alt. max.: 3.764 m (vf. Mount Cook). Urme glaciare, lacuri. Parcuri naționale.

MAREA CHINEI DE SUD, mare în V Oc. Pacific, între țărmurile de SE al Asiei, pen. Malacca, ins. Borneo, arh. Filipie și ins. Taiwan. Comunică cu Marea Chinei de Est prin str. Taiwan, cu M. Sulu și M. Java prin numeroase strâmtori; 3,48 mil. km². Ad. medie 1.140 m; max.: 5.420 m. Temp. medie a apei: 20°C în febr. și 27°C în aug. Salinitatea: 32,5-34,2°C. Porturi principale: Da Nang, Kuala Terenggalu, Kuantan, Kota Kinabalu.

ORGANIZAȚIA TRATATULUI ASIEI DE SUD-EST (S.E.A.T.O.; în engl.: South Est Asia Treaty Orgnization – S.E.A.T.O.), organizație guvernamentală regională (bloc politico-militar), creată la Manila (Filipine), la 8 sept. 1954, în scopul dezvoltării capacității de apărare individuală și colectivă a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia, Filipine, Franța, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Pakistan (până în 1972), S.U.A. și Thailanda. Organizația s-a autodizolvat în 1975.

ORKNEY DE SUD (SOUTH ORKNEY [sauθ ó:kni], ORCADELE DE SUD), arhipelag în S Oc. Atlantic, situat în apropierea Țării lui Graham (Antarctica), la 1.350 km SE de capul Horn; 622 km². Posesiune britanică inclusă în Teritoriul Antarctic Britanic. Descoperit în 1821 de marinarul englez G. Powell. Ins. pr.: Coronation, Inaccessible, Laurie, Powell, Signy. Stațiuni științifice de cercetare.

REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES [revü dez etüd süd-est öropeén], revistă editată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Apare la București, de patru ori pe an, începând cu 1963. Este succesoarea publicației „Revue Historique du Sud-Est Europeén”.

REVUE HISTORIQUE DU SUD-EST EUROPEÉN [revü istorík dü süd-est öropeén], revistă apărută la București (1914-1946). Întemeiată și condusă până în 1940 de Nicolae Iorga, a publicat articole și studii privind istoria popoarelor din SE Europei, scrise în cea mai mare parte de directorul ei, Nicolae Iorga.

RHODESIA DE SUD v. Zimbabwe.

SANDWICH DE SUD (SOUTH SANDWICH [sauθ sænduitʃ]), arh. britanic, de origine vulcanică, nelocuit, situat în S Oc. Atlantic în apropierea coastelor Antarctidei, la 2.170 km ESE de capul Horn; dependent ad-tiv de ins. Falkland; 311 km². Alt. max.: 1.372 m. Acoperit de gheață și zăpadă. Descoperit de James Cook în 1775.

SHETLAND DE SUD (SOUTH SHETLAND ISLANDS) [sauθ ʃetlənd ailəndz], arh. britanic nelocuit, situat în S Oc. Atlantic, în Teritoriul Antarctic Britanic, între Țara de Foc și Țara Graham, la 150 km N de Pen. Antarctică și 885 km SE de Capul Horn, între 61° și 63° lat. S și între 54° și 63° long. V, extins pe 510 km lungime; 4,7 mii km². Este alcătuit din 11 ins. mari și numeroase insulițe de origine vulcanică. Ins. pr.: Livingston, King George, Deception, Elephant. Relief muntos de origine vulcanică, acoperit în mare parte de zăpezi persistente și ghețari. Alt. max.: 2300 m. Climă subpolară. Bază de pescuit. Descoperit în 1819 de marinarul englez William Smith.