SUCCESÍV, -Ă, succesivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care urmează unul după altul (fără întrerupere sau la intervale scurte și regulate). ♦ Care are loc, se petrece progresiv, treptat. – Din fr. succesif, lat. successivus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCCESÍV ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) Care se succedă; cu proprietatea de a urma unul după altul; consecutiv. 2) Care se petrece treptat; în desfășurare treptată. /<lat. successivus, fr. succesif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCCESÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Care se succedă neîntrerupt. ♦ Progresiv, treptat. [Cf. fr. successif, lat. successivus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCCESÍV, -Ă adj. (și adv.) care se succedă neîntrerupt. ◊ progresiv, treptat. (< fr. succesif, lat. successivus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCCESÍV adj., adv. 1. adj. consecutiv. (Valuri ~ de avioane.) 2. adj. gradat, treptat. (O înșiruire ~.) 3. adj., adv. v. treptat. 4. adv. (înv.) succesivamente. (Clădește ~ toate halele.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Succesiv ≠ simultan
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

succesív adj. m., pl. succesívi; f. sg. succesívă, pl. succesíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink