3 intrări

17 definiții

din care

Explicative DEX

ȘUCAR, -Ă, șucari, -e, adj., s. n., s. m. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (In forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (în forma șucăr) Hoț. [Var.: șucăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar (pentru sensul 3, cf. și germ. Schacher).

ȘUCĂR s. n., s. m. v. șucar.

ȘUCĂR s. n., s. m. v. șucar.

ȘUCĂRI, șucăresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Arg.) A (se) supăra (3). – Din șucar.

ȘUCĂRI, șucăresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Arg.) A (se) supăra (3). – Din șucar.

șucar, ~ă [At: BL II, 113 / V: (arg) -căr smn, a, șuhar, șuhăr, zuhăr smn / Pl: ~i, ~e / E: rrm šukar, (7) cf și ger Schacher] (Arg) 1 a Frumos (1). 2 a Bun1 (1). 3 a (Îf șucăr) Elegant (1). 4 sn Gălăgie (1). 5 sn Scandal. 6 sn Supărare. 7 sm (Îf șucăr) Hoț (1).

șucăr smn, a vz șucar

șucări [At: BL II, 188 / V: (arg) șuhă~ / Pzi: ~resc, șucăr / E: șucar] (Arg) 1 vr A se găti (10). 2 vr A se fuduli (1). 3-4 vtr A (se) supăra. 5 vrr A se certa (2). 6 vrr A se hârjoni (1). 1 vt A șterpeli (2). 8 vr A ieși dintr-o situație încurcată, dificilă, neobișnuită Si: a se descurca (12). 9 vt A observa. 10 vr A prinde de veste Si: a auzi (10). 11 vt A-și aminti (2).

șuhar2 sm, sn vz șucar

șuhăr smn vz șucar

șuhări v vz șucări

ȘUCAR, -Ă, șucari, -e, adj., subst. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (În forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (În forma șucăr) Hoț. [Var.: șucăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar. – Pentru sensul 3., cf. și germ. Schacher.

Ortografice DOOM

șucar adj. m., pl. șucari; f. sg. șucară, pl. șucare

șucări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șucăresc, imperf. 3 sg. șucărea; conj. prez. 3 sg. și pl. șucărească

Etimologice

șucar (-ră), adj. – (Arg.) Drăguț, prețios, frumușel. Țig. šukar (Graur 188; Juilland 174-6; cf. Wlislocki 121), cf. sp. juncal (Claveria 224 și Bol. R. Acad. Esp., XXXIII, 92). Legătura cu șugar (Cihac, II, 528) este improbabilă. Cf. șucări.

Argou

șucar, -ă, șucari, -e adj. (d. oameni) frumos

șucări, șucăresc I. v. r. a se supăra II. v. t. a supăra, a mânia, a scoate din sărite (pe cineva)

Sinonime

ȘUCĂRI vb. v. aranja, dichisi, făli, ferchezui, fuduli, fura, găti, grozăvi, infatua, împăuna, împodobi, înfumura, îngâmfa, lăuda, lua, mândri, semeți, spilcui, supăra, sustrage.

șucări vb. v. ARANJA. DICHISI. FĂLI. FERCHEZUI. FUDULI. FURA. GĂTI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎMPODOBI. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. LUA. MÎNDRI. SEMEȚI. SPILCUI. SUPĂRA. SUSTRAGE.

Intrare: șucar
șucar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șucar
  • șucarul
  • șucaru‑
  • șuca
  • șucara
plural
  • șucari
  • șucarii
  • șucare
  • șucarele
genitiv-dativ singular
  • șucar
  • șucarului
  • șucare
  • șucarei
plural
  • șucari
  • șucarilor
  • șucare
  • șucarelor
vocativ singular
plural
șuhar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuhăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șucăr (hoț)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șucăr
  • șucărul
  • șucăru‑
plural
  • șucări
  • șucării
genitiv-dativ singular
  • șucăr
  • șucărului
plural
  • șucări
  • șucărilor
vocativ singular
  • șucărule
  • șucăre
plural
  • șucărilor
Intrare: șucări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șucări
  • șucărire
  • șucărit
  • șucăritu‑
  • șucărind
  • șucărindu‑
singular plural
  • șucărește
  • șucăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șucăresc
(să)
  • șucăresc
  • șucăream
  • șucării
  • șucărisem
a II-a (tu)
  • șucărești
(să)
  • șucărești
  • șucăreai
  • șucăriși
  • șucăriseși
a III-a (el, ea)
  • șucărește
(să)
  • șucărească
  • șucărea
  • șucări
  • șucărise
plural I (noi)
  • șucărim
(să)
  • șucărim
  • șucăream
  • șucărirăm
  • șucăriserăm
  • șucărisem
a II-a (voi)
  • șucăriți
(să)
  • șucăriți
  • șucăreați
  • șucărirăți
  • șucăriserăți
  • șucăriseți
a III-a (ei, ele)
  • șucăresc
(să)
  • șucărească
  • șucăreau
  • șucări
  • șucăriseră
șuhări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șucar, șucaadjectiv

etimologie:

șucăr, șucărisubstantiv masculin

etimologie:

șucări, șucărescverb

etimologie:
  • șucar DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „sucari

Visit YouGlish.com