SUBTERFÚGIU, subterfugii, s. n. (Livr.) Mijloc șiret, abil de a ieși dintr-o situație dificilă; viclenie. – Din fr. subterfuge, lat. subterfugium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de rain_drop | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBTERFÚGIU ~i n. livr. Mijloc abil și ocolit de a ieși dintr-o situație complicată și neplăcută. [Sil. -giu] /<fr. subterfuge, lat. subterfugium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBTERFÚGIU s.n. Mijloc abil, îndemânatic de a ieși dintr-o încurcătură. [Pron. -giu, var. subterfuj s.n. / cf. fr. subterfuge, lat. subterfugium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBTERFÚGIU s. n. mijloc abil de a ieși dintr-o încurcătură; viclenie. (< fr. subterfuge, lat. subterfugium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBTERFÚGIU s. stratagemă, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleșug, (rar) șireție, (reg.) solomonie, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (înv.) marafet, măiestrie, (fam.) chichiță, chițibuș, manevră, merchez. (De ce ~ a uzat?)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

subterfúgiu s. n. [-giu pron. -giu], art. subterfúgiul; pl. subterfúgii, art. subterfúgiile (sil. -gi-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink