11 definiții pentru substracție
din care- explicative (9)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
substracție sf [At: DAS 46/20 / V: ~iune, ~ațiune, subt~, ~btracțiune, supt~ / Pl: ~ii / E: lat substractio, -onis, ger Subtraktion, fr substraction] (Înv) 1 (Mat) Scădere (9). 2-4 Sustragere (3-5).
substracțiune sf vz substracție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substrațiune sf vz substracție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
subtracție sf vz substracție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
subtracțiune sf vz substracție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
suptracție sf vz substracție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substracți(un)e f. scădere, operațiune aritmetică prin care se scade un număr mai mic dintr’altul mai mare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substrage v. a scădea dintr’un număr, a face o substracțiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*substracțiúne f. (lat. subs-tráctio, -ónis. V. tracțiune). Acțiunea de a substrage. Aritm. Scădere. – Și -ácție și -ágere.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUBSTRACȚIE s. v. scădere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substracție s. v. SCĂDERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |