2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
substanțialist [At: DLR / P: ~ți-a~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr substantialiste] 1 a Care ține de substanțialism. 2 a Privitor la substanțialism. 3 sm Adept al substanțialismului.
SUBSTANȚIALIST, -Ă adj. Referitor la substanțialism. // s.m. și f. Adept al substanțialismului. [Pron. -ți-a-. / < fr. substantialiste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBSTANȚIALIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al substanțialismului. (< fr. substantialiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
substanțialist s. m., adj. m., pl. substanțialiști; f. sg. substanțialistă, pl. substanțialiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: substanțialist (adj.)
substanțialist2 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: substanțialist (s.m.)
substanțialist1 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
substanțialist, substanțialiștisubstantiv masculin substanțialistă, substanțialistesubstantiv feminin substanțialist, substanțialistăadjectiv
- 1. (Adept) al substanțialismului. DN
etimologie:
- substantialiste DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.