4 definiții pentru «subrogatoriu»   declinări

SUBROGATÓRIU, -IE, subrogatorii, adj. Care substituie. – Din fr. subrogatoire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBROGATÓRIU, -IE adj. Care substituie. [Pron. -riu. / cf. fr. subrogatoire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBROGATÓRIU, -IE adj. care substituie. (< fr. subrogatoire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

subrogatóriu adj. m. [-riu pron. -riu ], f. subrogatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. subrogatórii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink