SUBPREFECT, subprefecți, s. m. (în vechea organizare administrativă) Ajutor al prefectului însărcinat cu administrarea unei plase sau a unui județ. – Sub¹- + prefect (după fr. sous-préfect).

subprefect sm [At: I. GOLESCU, C. / V: (pop) sup~, ~btp~, supp~, supprefept, suprefept, suptp~ / S și: sub-prefect / Pl: ~ecți / E: sub¹- + prefect cf fr sous-préfet] 1 (În vechea organizare administrativă a țării) Persoană subordonată unui prefect, care participă la conducerea și administrarea unei plase¹ sau a unui județ. 2 Titlu purtat de subprefect (1). 3 (Olt; fig; îf suprefect) Femeie cicălitoare.

SUBPREFECT, subprefecți, s. m. Funcționar în vechea organizare administrativă însărcinat cu administrarea unei plase sau a unui județ, ca ajutor al prefectului. – Sub¹- + prefect (după fr. sous-préfect).

SUBPREFECT, subprefecți, s. m. (În vechea organizare administrativă a țării) Funcționar însărcinat cu administrarea unei plăși (v. pretor) sau a unui județ, ca ajutor al prefectului. Munteanca socoti că trebuie să mai deie o lămurire. – Eu sînt nevasta lui Nechifor Lipan. Subprefectul dădu din umeri. Nu cunoștea. SADOVEANU, B. 137. Prefectul, subprefecții, urmați de funcționari mai mici și de dorobanți, îl însoțeau în cale. BOLINTINEANU, O. 440. După înturnarea sa, neavînd ce face, intră în serviciu; fu pe rînd subgrefier, subcomisar și subprefect la o plasă unde din întîmplare se afla și moșia Brusturenii. NEGRUZZI, S. I 111.

SUBPREFECT s.m. (În trecut) Funcționar care administra o plasă sau un județ ca ajutor al prefectului. [< sub- + prefect, după fr. sous-préfet].

SUBPREFECT s. m. (în trecut) funcționar care administra o plasă sau un județ ca ajutor al prefectului. (după fr. sous-préfet)

SUBPREFECT ~ți m. Adjunct al prefectului. [Sil. sub-pre-] /sub- + prefect

subprefect m. od. funcționar public însărcinat cu administrațiunea unei plăși, azi directorul prefecturei. V. pretor.

*subpreféct, V. suprefect.

subtprefect sm vz subprefect

supprefect sm vz subprefect

supprefept sm vz subprefect

supprifect sm vz subprefect

suprefect sm vz subprefect

suprefept sm vz subprefect

suptprefect sm vz subprefect

*supreféct m. (sub- și prefect, după fr. sous-prefet). Șef de plasă (odinioară zapciŭ saŭ privighitor) saŭ de plaĭ (odinioară vătaf saŭ privighitor), numit apoĭ și inspector comunal saŭ administrator de plasă, ĭar de la anu 1925 pretor (V. ocolaș, pomojnic). Azĭ (de la 1926). Director de prefectură.

subprefect s. m., pl. subprefecți

subprefect s. m., pl. subprefecți

subprefect s. m., pl. subprefecți

subprefect.

SUBPREFECT s. (înv.) isprăvnicel, zapciu, vătaf de plai, (înv., în Mold.) privighetor, privilighet.

SUBPREFECT s. (înv.) isprăvnicel, zapciu, vătaf de plai, (înv., în Mold.) privighetor, privilighet.