2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
subnormală sf [At: DN3 / Pl: ~le / E: sub1- + normală cf fr sous-normale] (Mat) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și de intersecția la curbă a normalei cu această axă în punctul considerat.
SUBNORMALĂ s.f. (Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și de intersecția la curbă a normalei cu această axă în punctul considerat. [< sub- + normală, după fr. sous-normale].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBNORMAL, -Ă, subnormali, -e, adj. Insuficient dezvoltat din punct de vedere psihic sau fizic. – Sub1- + normal.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUBNORMAL, -Ă, subnormali, -e, adj. Insuficient dezvoltat din punct de vedere psihic sau fizic. – Sub1- + normal.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
subnormal, ~ă a [At: ENC. AGR. IV, 399 / Pl: ~i, ~e / E: sub1- + normal cf fr sous-normale] Care se află sub limita normală. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBNORMAL, -Ă I. adj. cu dezvoltare intelectuală sau fizică întârziată. II. s. f. (mat.) segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și de intersecția la curbă a normalei cu această axă în punctul considerat. (după fr. sous-normal)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
subnormal, -ă adj. Cu dezvoltare intelectuală întârziată ◊ „Eroul este un băiat internat într-un institut pentru copii subnormali.” Cont. 12 VII 63 p. 5 (din sub- + normal, după fr. sous-normal; FC II 230)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
subnormal adj. m., pl. subnormali; f. sg. subnormală, pl. subnormale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
subnormală, subnormalesubstantiv feminin
- 1. Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și de intersecția la curbă a normalei cu această axă în punctul considerat. DN
etimologie:
- sub- + normală DN
subnormal, subnormalăadjectiv
- 1. Insuficient dezvoltat din punct de vedere psihic sau fizic. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Sub- + normal DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.